Ziua Națională a Lecturii 2022 – cărți pentru copii și autori români

Numeroase țări din lumea întreagă sărbătoresc ziua națională a lecturii la diferite date. Iată că, de anul acesta, și România are o Zi Națională a Lecturii, sărbătorită chiar astăzi, pe 15 februarie!
Ziua a fost aleasă pentru că marchează datele de naștere a două personalități care au jucat un rol important în dezvoltarea educației românești și în promovarea lecturii: politicianul și criticul literar Titu Maiorescu (15 februarie 1840), fondator al societății literare Junimea, și Spiru Haret (15 februarie 1851), matematician și ministru al educației creditat cu dezvoltarea sistemului modern de învățământ al țării.
Nu puteam rata ocazia de a vă îndemna, cu această ocazie, la lectură, nu-i așa?

Pentru că unul dintre imperativele acestei zile este lectura la clasă sau în spații culturale având ca public țintă în special copiii, vă aducem în atenție bogăția de resurse din această categorie pe care o găsiți la noi pe blog.

În fiecare an propunem, alături de invitați mame și copii deopotrivă, câteva liste de recomandări pentru Ziua Copilului. Aici le găsiți grupate pe toate, începând cu primul articol din 2015 și până la cel de anul trecut. Printre ele, veți găsi și articole scrise de copii/adolescenți, cum ar fi cele scrise de Alessia Stoican sau Melania Roman, dar și unele scrise de alte mame, cum ar fi cele scrise de colaboratoarea noastră fidelă, Andreea Ștefănică, de Mariana Dinu sau Adina Idor.

De asemenea, am abordat de curând subiectul lecturii împreună în articolul dedicat Zilei Internaționale a Cititului Împreună, serbată pe 2 februarie, fără prea multă vizibilitate în spațiul românesc, din păcate.

Dacă sunteți din București, verificați pe Facebook programele organizate de filiala cea mai apropiată de voi a Bibliotecii Metropolitane, pentru că cele pentru copii și tineret își propun să organizeze ore de lectură cu ocazia acestei zile (dar nu numai).

De asemenea, trecem în revistă, cu această ocazie, și autorii români pe care i-am citit și recomandat de-a lungul timpului și vi-i readucem în atenție și astăzi.

Din categoria „abordări inedite, altfel, ale credinței”, menționăm Poate fi trimis Dumnezeu în exil?, Există o zare. Despre truda lui Dumnezeu de a pune lucrurile la punct și De ce Binele se cuvine să ne afle pregătiți – Un jurnal din vremea pandemiei de Mihai Frățilă, episcop greco-catolic de București sau Nici toate ale popii. Religie fără stres de Wilhelm Tauwinkl. Puteți citi și despre Parabolele lui Iisus. Adevărul ca poveste de Andrei Pleşu.

Amintim, de asemenea, un întreg sezon dedicat mărturiilor persecuției comuniste, în cadrul căruia marea majoritate a protagoniștilor sunt români: Ei mi-au programat moartea de Petru Dugulescu, Statornic pe cale. Memorii de Constantin Tudose, Traversarea focului de Alice Panaiodor, Viaţa misionarului Mihály Kornya de Bertalan Kirner, Prezenţa lui Dumnezeu în viaţa Bisericii de Gheorghe Mitrofan, Binecuvântată fii, închisoare! de Nicole-Valéry Grossu, Nobleţea suferinţei de Sabina Wurmbrand, Cu Dumnezeu în subterană de Richard Wurmbrand, Hristos, mărturia mea de Traian Dorz, Dumnezeu îmi cunoaşte măsura și Dumnezeu îmi cunoaște destinul de Silvia Tărniceriu, Amintiri cu sfinţi de Daniel Brânzei și Jurnalul fericirii de Nicolae Steinhardt (dar și Dăruind vei dobândi, de același autor, în alt sezon). De asemenea, amintim biografia Preotul Iosif Trifa. O viață de propovăduitor al lui Hristos de Pr. Gheorghe Gogan. Câteva dintre acestea sunt menționate și în episodul special din sezonul nostru aniversar, în care am vorbit despre literatura despre totalitarism și Cel de-Al Doilea Război Mondial.

Pentru că în 2021 am aniversat centenarul primei traduceri a Bibliei publicată de Dumitru Cornilescu în 1921, am avut și un episod special dedicat acestui eveniment (dar și un alt episod precedent în care am analizat cartea Viața și lucrarea lui Dumitru Cornilescu de Alexandru Măianu).

Și dacă vorbim de traduceri ale Bibliei, menționăm și două volume dintr-o serie ce își propune să cuprindă toate cele 39 de cărți ale Bibliei ebraice sau a ceea ce numim Vechiul Testament, traduse, așa după cum indică și titlul, din originalul ebraic: Biblia după textul ebraic. Geneza și Biblia după textul ebraic. Exodul. Leviticul. Cele două ediții sunt coordonate de Francisca Băltăceanu și Monica Broșteanu.

Iar pentru pasionații de istorie recomandăm Impactul Reformei asupra românilor între 1517-1645 de George Hancock-Ștefan sau Baptiștii și Marea Unire din 1918 de Vasile Bel și Daniel Stoica.

Nici secțiunea apologetică nu duce lipsă de autori români: menționăm Apologetica în jurul mesei în care Vlad Crîznic, editorul acestei cărți, a invitat autori precum Emil Bartoș, Simona Sabou, Daniel Fâșie, Octavian Baban, Mihai Dumitrașcu, Anne Barbosu, Radu Gheorghiță, Daniel Bruda, Adrian și Ema Ban să contribuie la alcătuirea acesteia.

Pentru cei preocupați de situația evanghelicilor din România și nu numai, amintim volumul Omul Evanghelic. O explorare a comunităților protestante românești, coordonat de Dorin Dobrincu și Dănuț Mănăstireanu, dar și Creștinismul irelevant în care Vlad Crîznic discută despre creștinismul contemporan, analizând în special spațiul religios românesc.

Nici seria noastră de vacanță, Cărți cu dor de ducă, nu duce lipsă de autori români sau de autori străini care au scris despre România. Enumerăm, astfel: Cireșarii de Constantin Chiriță, Hoinar prin România. Jurnalul unui călător francez de Grégory Rateau, Drumul spre Vozia de pr. Mihai-Andrei Aldea, Unde fugim de-acasă? de Marin Sorescu, Singură pe Drumul Mătăsii. 80 de zile, 15 000 km, 2500 de ani de istorie de Sabina Fati, Trei săptămâni în Himalaya și Trei săptămâni în Anzi de Marius Chivu, În intimitatea secolului 19 de Ioana Pârvulescu, 27 de pași de Tibi Ușeriu, Din Antarctica la Scărișoara. Pe urmele lui Emil Racoviță de Cristian Lascu și Helmut Ignat, Călători români privind pe fereastra trenului. O încercare de istorie culturală (1830 – 1930) de Radu Mârza, Spațiul dintre nori. Cu rucsacul prin India de Desirée Halaseh, Ultima cruciadă de Simona Antonescu, Soră lume de Ana Blandiana, O plimbare prin Univers. Carte de relaxare astronomică de Adrian Șonka, Balcic. Micul paradis al României Mari de Lucian Boia, Din Liverpool în Carpați – Cum mi-am găsit fericirea în inima Transilvaniei de Arabella McIntyre-Brown sau volumul România, te iubesc.

Iată o mulțime de titluri demne de luat în seamă, din care sigur aveți ce alege. Voi ce citiți astăzi? Ce autori români vă plac?