Frumusețe în întuneric #12 – Comunitatea hrănește arta


Nu există „curs de creativitate”. Desigur, există oameni care-și câștigă existența ca artiști și antreprenori. Dar acei oameni, insist, nu sunt mai creativi decât alții.

Continuă lectura „Frumusețe în întuneric #12 – Comunitatea hrănește arta”

Frumusețe în întuneric #11 – Arta hrănește comunitatea


Diana Pavlac Glyer spune că artiștii au nevoie de „rezonatori”. Au nevoie de cineva care înțelege ce încearcă ei să spună, care este mișcat de munca lor și care îi va încuraja să continue să lupte când bătălia este lungă. Lewis a fost rezonatorul lui Tolkien și acum, după atâția ani, citim despre Frodo și Sam. Îi mulțumesc Domnului pentru rezonatori.

Continuă lectura „Frumusețe în întuneric #11 – Arta hrănește comunitatea”

Frumusețe în întuneric #10 – Bebeluși într-o catedrală


Nu contează câte dispozitive ai sau cât timp sau cât spațiu ai sau cât de bună este chitara ta. Până la urmă, tot ce contează ești tu și cântecul, tu și povestea.

Continuă lectura „Frumusețe în întuneric #10 – Bebeluși într-o catedrală”

Frumusețe în întuneric #9 – Poveștile sunt adevărate


…este esențial ca creștinii să se aplece și să le vorbească cu blândețe copiilor din viața lor. Băieții și fetele din bisericile noastre, din școlile noastre, de pe strada noastră, trăiesc o aventură înfiorătoare. Fiecare dintre ei intră într-una din următoarele două categorii: rănit sau care-va-fi-rănit-curând. Profunzimea și natura acelor răni vor fi diferite, dar ei sunt cu toții suflete maleabile într-o lume care răsună de lovituri de ciocan.

Continuă lectura „Frumusețe în întuneric #9 – Poveștile sunt adevărate”

Frumusețe în întuneric #8 – Slujirea audienței


Madeleine L’Engle spune că arta care nu este bună prin definiție nu este artă creștină, în timp ce, pe de altă parte, arta bună, adevărată și frumoasă este artă creștină, indiferent ce crede artistul.

Continuă lectura „Frumusețe în întuneric #8 – Slujirea audienței”