Astăzi vă invit să medităm asupra unei teme importante din literatura creștină tratată însă într-un mod inedit. Richard J. Foster și-a propus să aprofundeze tema smereniei timp de un an, urmărind manifestările ei în Scriptură, dar și în alte scrieri creștine, precum și în istoria tribului amerindian Lakota, autorul având strămoși din acest trib.
Din acest motiv, volumul rezultat în urma compilării însemnărilor sale din timpul acelui an, Smerenia în viața credinciosului, este organizat în patru părți după calendarul Lakota, bazat pe fazele lunii. Acesta începe cu Lunile reci și întunecate (Iarna), urmate de Lunile renașterii și creșterii (Primăvara), Lunile calde (Vara) și Lunile schimbării (Toamna).
A trecut primăvara, a trecut vara și în curând va trece și toamna. Deși n-am mai revenit cu o listă de noutăți (de la lista din aprilie), editurile nu au stat degeaba. Așa că vă prezentăm, astăzi, titlurile care ne-au atras atenția în toată această perioadă.
Astăzi avem înaintea noastră un model pentru ceea ce se cheamă a fi purtător al Tradiției creștine – teolog biblic contemplativ, filosof de formație aristotelică, mistic înscris în marea tradiție neoplatonică a lui Grigorie al Nyssei și al lui Dionisie Areopagitul, monah aspru, vârf de lance între luptătorii Bisericii, martir al hristologiei. „Nu se amestecă nicăieri, însă este întotdeauna pregătit să intervină. Coagulează spiritele în modul cel mai natural în jurul posturii sale echilibrate. Răspunde, cu o dragoste care se păstrează în afara sferei patimilor, tuturor invidiilor și defăimărilor.*” Este vorba despre Maxim Mărturisitorul.
Pentru a-l situa în timp, în special raportându-ne la Părinții Bisericii deja prezentați, ne aflăm la patru sute de ani după Origen și la aproape trei sute de ani după marii Capadocieni (Vasile, Grigorie Teologul, Grigorie de Nyssa), Ioan Gură de Aur și Ieronim, și nu cu mult mai puțini după Augustin. Perioada de aur a definirii învățăturii trinitare și a celei hristologice își cunoscuse apusul odată cu ținerea celor două sinoade, de la Efes (431) și Calcedon (451). În jurul anului 500 apare anonimul care se recomandă drept (pseudo-) Dionisie Areopagitul. La sfârșitul acestei epoci se naște Maxim Mărturisitorul.
În acest moment, în care popoarele Răsăritului și Apusului încă aveau o istorie comună și erau angajate într-o luptă comună, a avut uriașe consecințe faptul că a existat un om care, aparținănd în aceeași măsură tuturor părților și dăruind în egală măsură tuturor, i-a însumat într-o anumită măsură pe toți și a contopit diferitele grupuri și metode de gândire – iar aceasta nu superficial, ci, pe cât a fost posibil, în profunzime și organic, scria Hans von Schubert despre Maxim, în Geschichte Der Christlichen Kirche Im Frühmittelalter(Istoria Bisericii Creștine în Evul Mediu timpuriu)
Când mi-am început documentarea pentru seria Părinții Bisericii, au existat multe nume feminine care apăreau fie în istoria personală a acelor episcopi, martiri și sfinți, fie în istoria Bisericii în sine, având propria poveste independentă și viață trăită pentru Hristos. Așa că, în luna martie, m-am gandit să scriu niște rânduri despre câteva femei deosebite din istoria Bisericii, onorând faptul că pe lângă cercul celor trei Capadocieni era și o soră, o sfântă de la care chiar și ei aveau de învățat…; sau, undeva departe de locul în care fusese exilat, chiar și marele teolog Ioan Gură de Aur avusese o ucenică, diaconiță…; sau într-o odaie din Imperiu, o mamă se ruga fierbinte pentru fiul ei, Augustin.
Încheiem această mini-serie din luna martie cu o femeie remarcabilă – Hildegard von Bingen (1098-1179) – o călugăriță și stareță benedictină, una dintre cele mai importante reprezentante ale misticismului german, deținând cunoștințe în o mulțime de domenii și, datorită lor, exercitând o influență pe care foarte puține femei ar fi putut-o avea în acele vremuri. De altfel, este una dintre puținele femei care deține titlul de Doctor al Bisericii, titlu acordat celor care, prin viața lor sfântă și învățăturile teologice, au avut un impact semnificativ asupra spiritualității creștine.
Istoria gândirii creștine, elaborată de Jonathan Hill, este o carte ce cuprinde istoria fascinantă a marilor gânditori creștini și contribuția lor la modelarea lumii așa cum o știm.
Această carte se dorește a fi o introducere în istoria gândirii creștine pentru cei complet neinițiați, declară autorul. Am presupus că cititorii nu cunosc nici personalitățile în cauză, nici subiectele abordate de ele și mi-am propus să evit orice fel de jargon etnic neplăcut care caracterizează acest domeniu, ca pe oricare altul.(mai mult…)
Astăzi vă invit să medităm asupra unei teme importante din literatura creștină tratată însă într-un mod inedit. Richard J. Foster și-a propus să aprofundeze tema smereniei timp de un an, urmărind manifestările ei în Scriptură, dar și în alte scrieri creștine, precum și în istoria tribului amerindian Lakota, autorul având strămoși din acest trib. Din…
A trecut primăvara, a trecut vara și în curând va trece și toamna. Deși n-am mai revenit cu o listă de noutăți (de la lista din aprilie), editurile nu au stat degeaba. Așa că vă prezentăm, astăzi, titlurile care ne-au atras atenția în toată această perioadă.
Astăzi avem înaintea noastră un model pentru ceea ce se cheamă a fi purtător al Tradiției creștine – teolog biblic contemplativ, filosof de formație aristotelică, mistic înscris în marea tradiție neoplatonică a lui Grigorie al Nyssei și al lui Dionisie Areopagitul, monah aspru, vârf de lance între luptătorii Bisericii, martir al hristologiei. „Nu se amestecă…
Când mi-am început documentarea pentru seria Părinții Bisericii, au existat multe nume feminine care apăreau fie în istoria personală a acelor episcopi, martiri și sfinți, fie în istoria Bisericii în sine, având propria poveste independentă și viață trăită pentru Hristos. Așa că, în luna martie, m-am gandit să scriu niște rânduri despre câteva femei deosebite…
Istoria gândirii creștine, elaborată de Jonathan Hill, este o carte ce cuprinde istoria fascinantă a marilor gânditori creștini și contribuția lor la modelarea lumii așa cum o știm. Această carte se dorește a fi o introducere în istoria gândirii creștine pentru cei complet neinițiați, declară autorul. Am presupus că cititorii nu cunosc nici personalitățile în…
