Un strop de viață pentru părinți #46


Doamne, am nevoie de ajutorul Tău. Unele dintre vorbele mele nu au efect. Multe dintre ele nu au efect. Am nevoie de cuvintele Tale. Cuvintele Tale să mă instruiască și Cuvintele Tale să curgă de pe buzele mele în locul alor mele. Da, Doamne, încep cu această mărturisire simplă: ce fac acum nu funcționează și am nevoie de ajutorul Tău. Tu promiți că atunci când Te căutăm cu toată inima, Te vom găsi. […] Fă să strălucească Cuvântul Tău pe calea creșterii copiilor mei, astfel încât să am înțelepciunea să știu ce să spun și ce să fac, astfel încât copiii mei să crească nu doar ascultându-mă și onorându-mă pe mine, ci să ajungă să Te onoreze și să Te asculte pe Tine. Am nevoie de Tine, Duhule Sfinte. Tu ești Ajutorul meu și am mare nevoie de ajutor. Îți mulțumesc că Îți pleci urechea spre mine și vii în ajutorul meu. Și, Doamne, deși mi-ar plăcea să văd cum îi transformi pe micii omuleți din casa mea, e ok dacă vrei să începi cu mine. În numele lui Isus, amin.

Scenariu pentru părinți: „O să încep să fac și să spun altfel lucrurile de acum înainte. S-ar putea să uit uneori și să fac greșeli și știu că și voi veți face greșeli, dar vreau să vorbesc cu voi așa cum Dumnezeu vorbește cu mine.”

Amber Lia și Wendy Speake, Parenting Scripts

Un strop de viață pentru părinți #45


Tipuri de reacții corectoare:

Singurătatea – „Du-te și stai pe scaunul ăla până vin eu să te iau!”

Îndepărtarea – „Pentru că vă certați pe ea, punem jucăria asta deoparte.”

Constrângere – Ia copilul pe sus și îndepărtează-l de altercație; cară-l până la cadă; ia-i jucăria din mână.

Consecințe naturale – Vârful înghețatei copilului cade pe jos. „De-asta încercăm să fim atenți, dragule. Asta e, bucură-te de ce ți-a mai rămas în cornet.”

Apelul la conștiință – „Crezi că lui Isus Îi place comportamentul tău? Așa ar trebui să se poarte un tânăr?”

Consecințe logice – „Nu o să-ți luăm o bicicletă până nu o să-ți pui în mod consecvent tricicleta la loc în fiecare zi.”

Evită un ton aspru al vocii. Evită sarcasmul și ridiculizarea. Ai grijă să-ți controlezi furia.

Exprimă-ți avertismentul față de copil clar, nu vag: „Când te smiorcăi, automat îți resping cererea; te smiorcăi?”, în loc de „Mă scoți din sărite cu smiorcăiala!”.

Iar dacă dovadă de supunere – răsplătește-l. Mulțumește-i pentru cooperare și comportament bun. Tuturor ne place să fim apreciați pentru o treabă bună sau chiar și pentru o încercare bună.

Supraviețuiește-i! Poate fi extrem de epuizant din punct de vedere emoțional să reziști împotrivirii, smiorcăielii și crizelor de furie ale unui copil, dar dacă nu reziști mai mult decât el, vei obține doar mai multă împotrivire și sfidare în viitor. Dacă îi supraviețuiești, asta va duce la beneficii mâine și în viitor.

După ce ai corectat copilul și s-a încheiat pedeaspsa, este important să-ți arăți afecțiunea și acceptarea.

Sam Crabtree, Parenting With Loving Correction

Un strop de viață pentru părinți #44


(Ben și Amy Katterson) … încercăm să fim pentru copiii noștri o reflectare a caracterului lui Dumnezeu. El este credincios, așa că încercăm să ne ținem de cuvânt. El este bun, deci vrem să fim binevoitori și blânzi. El este generos, deci ne place să-i copleșim pe copiii noștri cu lucruri bune. El este măreț și sfânt și suveran peste întreaga creație, așa că nu trebuie să le permitem copiilor noștri să desconsidere sau să disprețuiască autoritatea pe care Dumnezeu a pus-o asupra lor – adică, părinții.

Corectarea bună trebuie precedată de multă, multă afirmare pozitivă. A spune „da” mai întâi este crucial pentru a exprima un „nu” care să aibă efect mai târziu.

Spune „da” des. Apoi spune „nu” doar când este nevoie. Când ai stabilit deja mai întâi multe afirmații și permisiuni față de copiii tăi, ei sunt mai capabili să accepte „nu”-ul tău când cer lucruri neînțelepte. O dietă constantă cuprinsă din afirmări înțelepte pune bazele unui context sănătos în care restricțiile și corectările viitoare să poată fi mai ușor înghițite.

Crește-ți copiii cu un zâmbet pe față și o sclipire în ochi.

Sam Crabtree, Parenting With Loving Correction

Un strop de viață pentru părinți #43


În principiu, asta este ceea ce orice părinte ar trebui să corecteze în mod special și în mod consecvent: neascultarea sfidătoare.

A corecta nu înseamnă doar să dai niște sugestii sau nici chiar să dai ordine. Ea mișcă copilul. Dacă traiectoria copilului nu este redirecționată, corectarea nu a avut loc. Pe scurt, corectarea înseamnă: Nu, nu aia. Da, asta. Da, acum.

Reușim să facem acest lucru cel mai bine atunci când reținem cele trei imperative de bază ale corectării înțelepte:

1. Să rămână concentrată în jurul lui Dumnezeu.

2. Spune adevărul.

3. Răsplătește supunerea, nu nesupunerea.

Sam Crabtree, Parenting With Loving Correction

Un strop de viață pentru părinți #42


Să dai instrucțiuni sau sarcini de făcut copiilor tăi și apoi să nu te asiguri că sunt puse în aplicare înseamnă să-i înveți pe copiii tăi că indicațiile tale nu înseamnă nimic.

Eșecul de a corecta poate duce la neîncrederea copilului în tine. Dacă nu-ul nostru nu înseamnă nu, atunci cuvântul nu doar că nu are sens – e o minciună. Acest neadevăr, chiar dacă neintenționat, poate să distrugă încrederea copilului în caracterul demn de încredere al vorbelor părinților.

Dacă nu îi strunești tu pe copiii tăi, o va face altcineva. Copiii tăi se află într-un război, iar copiii indisciplinați sunt mai vulnerabili să fie devorați de dușmani dinlăuntru și din afară.

Copiii tăi vor ști că indicațiile tale sunt importante, atunci când te întrerupi din orice altceva ca să te asiguri că sunt respectate. Dacă vrei să arăți că vorbele tale sunt importante, trebuie să te întrerupi din ceea ce faci ca să-ți întărești spusele, să-ți corectezi copilul și să arăți că vorbele tale au valoare. Pune telefonul jos, oprește-te din ce face și disciplinează-ți copilul. Trage pe dreapta și rezolvați chestiunea.

Sam Crabtree, Parenting With Loving Correction
%d blogeri au apreciat: