„Când ți s-a greșit. Cum să ajungi de la amărăciune la iertare”, de Erwin Lutzer


Ai fost respins? Au fost spuse minciuni despre tine? Cineva ți-a trădat încrederea sau și-a încălcat promisiunile?

Aceste cicatrice strigă după dreptate. Însă ce se întâmplă dacă dreptatea nu este posibilă pe acest pământ? Ce faci atunci?

Ei bine, astăzi vă propun răspunsul pe care îl oferă Erwin Lutzer la aceste frământări, din cartea sa Când ți s-a greșit. Cum să ajungi de la amărăciune la iertare. Continuă lectura „„Când ți s-a greșit. Cum să ajungi de la amărăciune la iertare”, de Erwin Lutzer”

Un strop de viață #692


Este posibil să mă bucur de lucruri, chiar dacă ele nu au legătură directă cu mine. Munca mea nu se reduce la mine, exercițiul meu de patinaj nu se reduce la mine, povestea mea de iubire nu se reduce la mine, relația mea de prietenie nu se reduce la mine. Pot să mă bucur de lucruri pur și simplu pentru ceea ce sunt acestea în sine. Ele nu sunt doar pentru CV-ul meu. Nu sunt doar ca să dea bine în aplicația mea pentru intrarea la facultate sau pentru angajare. Nu sunt doar o modalitate de a umple golul din mine. […] De fapt, aceasta este umilința în sens evanghelic.

Timothy Keller, Libertatea uitării de sine

Un strop de viață #690


Adevărata umilință în sens evanghelic înseamnă că încetez să mai leg fiecare experiență, fiecare conversație, de persoana mea. De fapt, încetez să mă mai gândesc la mine însumi. Este libertatea uitării de sine. Este binecuvântata odihnă pe care numai uitarea de sine o aduce.

Timothy Keller, Libertatea uitării de sine

Un strop de viață #688


Esența umilinței în sens evanghelic nu este a avea o părere prea înaltă despre mine, nici a avea o părere prea joasă despre mine, ci a mă gândi mai puțin la mine.

Umilința în sens evanghelic este a nu mai simți nevoia să mă gândesc la mine însumi. A nu mai simți nevoia să leg totul de mine însumi.

Timothy Keller, Libertatea uitării de sine

Un strop de viaţă #439


Sunt hotărât să mă străduiesc cât pot de mult să renunţ la tot ceea ce nu este în armonie perfectă cu o dispoziţie bună, plăcută şi binevoitoare, liniştită, plină de pace, de mulţumire, de compasiune, de generozitate, de umilinţă, de blândeţe, de supunere, de amabilitate, de hărnicie, de sârguinţă, de dragoste, de răbdare, de moderaţie, de iertare, de sinceritate, şi să fac tot timpul ceea ce m-ar îndruma o astfel de dispoziţie să fac. Sunt hotărât să examinez cu stricteţe la fiecare sfârşit de săptămână dacă am făcut acest lucru (dimineaţa de duminică, 5 mai 1723).

Jonathan Edwards, Hotărâri în Hotărâri şi Sfaturi pentru cei convertiţi de curând