A trecut primăvara, a trecut vara și în curând va trece și toamna. Deși n-am mai revenit cu o listă de noutăți (de la lista din aprilie), editurile nu au stat degeaba. Așa că vă prezentăm, astăzi, titlurile care ne-au atras atenția în toată această perioadă.
Continuă lectura „Noutăți editoriale – toamna 2022”Etichetă: Grigorie de Nazianz
Părinții Bisericii – Macrina
Când mi-am început documentarea pentru seria Părinții Bisericii, au existat multe nume feminine care apăreau fie în istoria personală a acelor episcopi, martiri și sfinți, fie în istoria Bisericii în sine, având propria poveste independentă și viață trăită pentru Hristos. Așa că, în luna martie, m-am gandit să scriu niște rânduri despre câteva femei deosebite din istoria Bisericii, onorând faptul că pe lângă cercul celor trei Capadocieni era și o soră, o sfântă de la care chiar și ei aveau de învățat…; sau, undeva departe de locul în care fusese exilat, chiar și marele teolog Ioan Gură de Aur avusese o ucenică, diaconiță…; sau într-o odaie din Imperiu, o mamă se ruga fierbinte pentru fiul ei, Augustin.
Viața Sfintei Macrina este prima hagiografie feminină din istoria creștinismului. Grigorie de Nyssa, autorul ei și fratele protagonistei, rememorează etapele vieții Macrinei pentru a propune un model contemporan de sfințenie.
Continuă lectura „Părinții Bisericii – Macrina”Părinții Bisericii: Despre Epifanie
Botezul Domnului, sărbătorit astăzi, 6 ianuarie, a inspirat o mulțime de comentarii și predici ale Părinților Bisericii și ale multor alți creștini după ei. Sărbătoarea a fost atestată pentru prima dată de Clement din Alexandria, în secolul al III-lea. Iar începând cu secolul al IV-lea avem mărturii numeroase despre Epifanie, arătarea Domnului sau dezvăluirea Sfintei Treimi prin Botezul Domnului, din predicile ţinute de Părinţii Bisericii cu ocazia acestei sărbători.
Scrierile lor atribuie o mulțime de semnificații acestui eveniment. În primul rând, în această zi, Sfânta Treime s-a arătat lumii: Dumnezeu Tatăl, prin glasul care zice: „Acesta este Fiul meu preaiubit, în care Îmi găsesc toată plăcerea”, Duhul Sfânt în chip simbolic de porumbel, care odihneşte peste Hristos, şi Mântuitorul botezat de Ioan în apa Iordanului. Botezul este și prefigurarea pogorârii lui Hristos în apele negre ale morții, pentru a lua asupra Lui păcatele și suferințele noastre. De asemenea, prin cufundarea în apele Iordanului, Isus Hristos sfinţeşte apele, pregătind botezul creştin. Botezul Domnului Hristos este o rezidire a omului.
Iată ce mare importanță era acordată acestui eveniment și, prin urmare, și sărbătorii de astăzi, prin care ne facem și noi părtași la acesta. De aceea, în continuare, vom descoperi câteva fragmente din omiliile a trei Părinți ai Bisericii, care dezvăluie noi înțelegeri și dimensiuni ale Botezului Domnului și semnificației acestuia pentru noi:
Continuă lectura „Părinții Bisericii: Despre Epifanie”Părinții Bisericii #22 – Ieronim
Eusebius Hieronymus Sophronius (347 – 420), cunoscut sub numele de Ieronim, devenea, la nici 35 de ani, unul dintre cei mai importanți erudiți creștini la acea vreme. Versiunea latină a Bibliei, la care a lucrat peste 30 de ani, va deveni traducerea standard pentru Vestul Europei mai bine de un mileniu.
Continuă lectura „Părinții Bisericii #22 – Ieronim”
Părinții Bisericii #14 – Grigorie de Nazianz (Teologul)
Grigorie Teologul (329 – 391) s-a născut în micul oraș Nazianz din Capadocia, unde foarte bogatul său tată era atât latifundiar local, cât și episcop al Bisericii. Grigorie s-a bucurat de cea mai rafinată educație care se putea asigura la acea vreme, studiind timp de zece ani filosofia la Atena, după care s-a întors în Capadocia și și-a asumat îndatoririle de preot asistent al tatălui său, ducând în același timp o viață ascetică, retrasă, de studiu. În 372 a fost hirotonit episcop și l-a ajutat pe Vasile cel Mare (cu care se împrietenise în Atena) în lupta împotriva curții ariene a împăratului Valens. Vasile fusese unul dintre teologii și apologeții de frunte din generația ce a urmat lui Atanasie. După moartea lui Vasile, în 379, teologii proniceeni au făcut apel la Grigorie să renunțe la viața lui de izolare și să vină degrabă la Constantinopol. Împăratul arian Valens tocmai fusese omorât în luptă iar capitala, pe atunci ocupată de cler arian, aștepta proclamarea unui nou împărat. Grigorie a fost rugat să se ducă acolo și să predice credința cea dreaptă. S-a instalat într-o vilă pe care a transformat-o într-o biserică numită Capela Învierii, unde a ținut o serie de cuvântări despre Dumnezeu, Hristos și Duhul Sfânt, care de atunci au fost acceptate drept învățături esențiale despre Sfânta Treime.
Continuă lectura „Părinții Bisericii #14 – Grigorie de Nazianz (Teologul)”
CARTEA E O VIAȚĂ 