Postul Paștelui 2020


Astăzi creștinătatea ortodoxă intră în Postul Paștelui și vă propunem ca în această perioadă de pregătire înaintea sărbătorii să (re)descoperiți articolele noastre trecute pe această temă (dar și despre credință, creștinism și persoana lui Isus Hristos în general) și episoadele speciale de Paște ale emisiunii CARTEA E O VIAȚĂ.

Continuă lectura „Postul Paștelui 2020”

Cartea e o viață – episod special Paște 2019 – Sâmbăta Mare


Ce vedem când privim o cruce pe care e răstignit Cristos?

Fiecare vede altceva. Poate executarea unui evreu din vechime de către autoritățile romane?

Sau pedepsirea nedreaptă a unui mare învățător neînțeles de conducătorii zilei?

Martiriul lui Mesia, ucis fiindcă susținea că e regele iudeilor?

Sau, poate, jertfa Fiului lui Dumnezeu care, de bunăvoie, a luat asupra sa păcatele lumii?

Sâmbătă, 27 aprilie, de la ora 2 și 20 într-un episod special al emisiunii CARTEA E O VIAȚĂ vă invităm să medităm la jertfa Domnului Isus Hristos, din perspectiva analogiei folosită de profeți, dar și de apostolul Pavel, a relației de căsătorie între Dumnezeu și poporul Său.

Haideți să ne întoarcem în timp, în primul secol d.Cr. și, lăsând deoparte „ochelarii” noștri moderne să recitim relatările despre viața, moartea și învierea lui Isus în lumina vechii Scripturi și tradiții iudaice, așa cum ne propune Brant Pitre în cartea Isus Mirele – cea mai frumoasă poveste de dragoste a tuturor timpurilor.

Din perspectiva evreilor antici, întreaga istorie a mântuirii, în cel mai profund mister al său, este, de fapt, o poveste divină de iubire între Creator și creatură, între Dumnezeu și Israel, o poveste care atinge apogeul pe lemnul însângerat al unei cruci romane.

Descoperiți această poveste și care este relevanța ei pentru fiecare dintre noi, sâmbătă la RVE București pe 94,2 FM și pe rvebucuresti.ro.

CARTEA E O VIAȚĂ, sezonul 11, episod special de Răstignire


Sâmbătă, 15 aprilie, de la ora 2:20 într-un episod special al emisiunii CARTEA E O VIAȚĂ vă invităm să zăbovim puțin la cruce pentru a medita la ultimele cuvinte ale Domnului Isus Hristos dinainte de a muri.

Pastorul și scriitorul Erwin W. Lutzer prezintă în cartea sa, Strigăte de pe cruce – o călătorie spre inima lui Isus aceste șapte ultime fraze.

La cruce vedem manifestate atributele lui Dumnezeu; și, dacă privim cu atenție, ne vedem pe noi înșine, cu toate nevoile, păcatele și decepțiile noastre. Mulțumiri fie aduse lui Dumnezeu că crucea este locul unde Dumnezeu a ales să îndepărteze mânia Lui de la cei care se vor încrede smeriți în Cristos ca Acela care a purtat păcatele lor, spune Erwin Lutzer.

Descoperiți ultimele cuvinte ale Mântuitorului dinainte de a muri, sâmbătă, 15 aprilie, de la ora 2:20 în emisiunea CARTEA E O VIAȚĂ la RVE București pe 94,2 FM și pe rve.ro.

Un strop de viață #481


De aceea este zis: „S-a suit sus, a luat robia roabă şi a dat daruri oamenilor.” (Efeseni 4:8)

Este o expresie grozavă – „El a luat robia roabă”. Înseamnă că însuși triumful vrăjmașilor Săi, l-a folosit spre înfrângerea lor. A silit izbânzile lor întunecate să slujească țelului Său și nu al lor. L-au pironit pe lemn fără să știe că tocmai prin acest fapt vor aduce lumea la picioarele Lui. I-au dat o cruce fără să bănuiască faptul că va face din ea un tron. L-au azvârlit să moară în afara porților cetății neștiind că de fapt în momentul acela deschideau porțile universului pentru a primi Împăratul. Au uneltit să-I înăbușe învățătura fără să bănuiască măcar că astfel gravau pentru totdeauna în inimile oamenilor chiar Numele pe care căutau să-L distrugă. Credeau că L-au încolțit pe Dumnezeu, pironit, neputincios și învins; dar nu știau că Dumnezeu Însuși i-a încolțit pe ei. El nu a biruit în ciuda misterului întunecat al răului. A biruit prin acesta.

James Stewart, citat în  De ce Isus? de Ravi Zacharias

Un strop de viață #479


În acea îngrozitoare relatare a Patimilor există o aluzie emoţională şi clară la faptul că autorul tuturor lucrurilor a suferit (într-un fel de neînchipuit) nu numai agonia, ci şi îndoiala. Stă scris: „Să nu ispiteşti pe Domnul, Dumnezeul tău.” Nu. Dar Domnul Dumnezeul tău se poate ispiti pe Sine. Şi se pare că tocmai asta s-a întâmplat în grădina Ghetsimani. Într-o grădină Satana l-a ispitit pe om; şi tot într-o grădină Dumnezeu l-a ispitit pe Dumnezeu. El a trecut, într-un fel suprauman, prin grozăvia omenească a pesimismului. Lumea s-a cutremurat şi soarele s-a întunecat pe cer nu în momentul Răstignirii, ci la strigătul de pe cruce: strigătul care mărturisea că Dumnezeu îl părăsise pe Dumnezeu.

G.K Chesterton, Ortodoxia. O filozofie personală