„Încercarea credinței. Psalmul 73” de dr. Martyn Lloyd-Jones


Ți s-a părut vreodată că a te comporta cu integritate și după morala creștină nu îți aduce niciun beneficiu, ba, poate, dimpotrivă, îți aduce numai dispreț și nedreptate? Te-ai uitat vreodată cu jind la cei care trăiesc fără Dumnezeu, ba chiar împotriva Lui, dar nu par să sufere, ci chiar să o ducă bine mersi?

Asaf, unul dintre autorii Psalmilor biblici, s-a confruntat și el cu aceste dileme și le-a dat glas în Psalmul 73, pe care îl disecă Dr. Martyn Lloyd-Jones în cartea Încercarea credinței care cuprinde câteva predici pe baza acestuia.

Iată ce scrie Kevin deYoung, un alt pastor și scriitor cunoscut pentru cartea Extrem de ocupat, în introducerea cărții lui Martyn Lloyd-Jones:

Această carte este o cercetare expozitivă a Psalmului 73, marele capitol care începe cu o îndoială, se sfârșește în desfătare și abundă de Dumnezeu în tot cuprinsul său. În primul capitol, Lloyd-Jones sugerează că această carte ar fi pentru cei „loviți și răniți”, pentru cei care nu mai pot da impresia că „umblă pe culmi”. Pentru oricine s-a întrebat vreodată dacă viața asta e dreaptă sau dacă Dumnezeu e drept, cartea aceasta este răspunsul potrivit.

De asemenea, consideră deYoung, această carte conține doza potrivită de mustrare pentru cel ce stă prea confortabil și de mângâiere pentru cel suferind; deci, cu orice preț, profită de această nouă carte de predici vechi.

Martyn Lloyd-Jones recunoaște el însuși în Prefața cărții că Psalmul 73 tratează o problemă care a contrariat și descurajat adesea poporul lui Dumnezeu. E o dublă problemă: de ce trebuie să sufere adesea cel neprihănit, în special având în vedere că cel rău pare s-o ducă mereu bine?

Așadar, în primul capitol, el se concentrează asupra primelor două versete ale Psalmului 73: Da, bun este Dumnezeu cu Israel, cu cei cu inima curată! Totuşi era să mi se îndoaie piciorul şi erau să-mi alunece paşii!

Martyn Lloyd-Jones remarcă faptul că autorul (psalmului) admite fără reținere că era cât pe ce să-i alunece piciorul, să se poticnească în mersul lui; continuă apoi să spună că era lipsit de înțelepciune și ignorant față de Domnul, asemenea unui dobitoc. Câtă onestitate! Aceasta este marea valoare a psalmilor. Nu cunosc nimic mai descurajant în viața spirituală decât să te întâlnești cu câte unul care dă impresia că umblă totdeauna pe culmi. Acest lucru cu siguranță nu-i caracterizează pe oamenii Bibliei.

Iată ce face Asaf aici. Observați că el începe cu o notă triumfătoare: „Da, bun este Dumnezeu cu Israel, cu cei cu inima curată”, ca și cum ar spune: „O să vă spun o poveste, vă voi spune ce mi s-a întâmplat; dar lucrul cu care aș vrea să rămâneți este acesta: bunătatea lui Dumnezeu.”

Autorul ne povestește o anumită experiență prin care a trecut. Ne spune că a fost zguduit din temelii și că era cât pe ce să cadă. Care a fost cauza necazului său? Simplu, n-a prea înțeles felul în care Se purta Dumnezeu cu el, arată Martyn Lloyd-Jones

Lucrul care l-a afectat cel mai tare a fost că atunci când s-a uitat la cel rău, l-a izbit contrastul. „Ei prosperă în lumea aceasta, își măresc bogățiile, nimic nu-i tulbură până la moarte. Ei n-au parte de suferințele omenești.”

Prima observație pe care trebuie s-o facem este că nedumerirea într-o astfel de situație nu este surprinzătoare. Acesta, aș zice eu, este un principiu fundamental, căci avem de-a face cu căile Dumnezeului Atotputernic și El spune atât de des în Cartea Lui că „Gândurile mele nu sunt gândurile voastre și căile Mele nu sunt căile voastre”, ne amintește Martyn Lloyd-Jones.

Eu cred că mulți intrăm în necaz doar pentru că uităm că avem de-a face cu gândul lui Dumnezeu și că gândul lui Dumnezeu nu seamănă cu gândurile noastre, consideră el.

Căile Domnului sunt neînțelese, mintea Lui este infinită și eternă, scopurile Lui sunt atât de mărețe încât mințile noastre păcătoase nu le pot înțelege. De aceea, când o astfel de Ființă are de-a face cu noi, n-ar trebui să ne surprindă că uneori se întâmplă lucruri care ne bulversează.

Da, e rău să fii în stare de disperare, dar nu e rău să fii nedumerit; simplul fapt că ești uluit de ceva ce ți se-ntâmplă în prezent nu înseamnă că ești vinovat de păcat. Tu ești în mâinile lui Dumnezeu și, totuși, ți se întâmplă ceva neplăcut, și zici: „Nu înțeleg”.

E în regulă până la un punct, dar de îndată ce ai ajuns descumpănit și te oprești să zăbovești acolo, ispita îți bate la ușă. E gata să intre, ne atrage atenția Martyn Lloyd-Jones.

De aceea, spune Martyn Lloyd-Jones, trebuie să am o încredere totală, absolută în Dumnezeu, nu în mine însumi.

Așa trebuie să fie adevăratul creștin – pe de o parte să afirme încrederea sa absolută în Dumnezeu, iar pe de alta, neîncrederea în sine și în ceea ce ar putea face.

De aceea, spune autorul cărții în capitolul 2, în viața creștină trebuie să existe o anumită disciplină.

Primul lucru pe care îl face autorul Psalmului 73 este că se stăpânește: „Dacă aş zice: „Vreau să vorbesc ca ei”, iată că n-aş fi credincios neamului copiilor Tăi.”

Să nu vorbești nimic în pripă, chiar dacă ești pe punctul să te poticnești. E greșit ca un creștin să zică ceva sau să facă ceva în pripă.

Stai și gândește-te. Dacă nu poți face nimic altceva, oprește-te. Nu acționa impulsiv. Acest om așa a făcut. A fost primul lucru care l-a oprit să cadă, remarcă Martyn Lloyd-Jones.

Următorul pas a fost să resconsidere ce ar fi de spus. A văzut consecințele și imediat s-a oprit.

Următorul lucru a fost că omul acesta s-a ținut de lucrurile de care era sigur, indiferent ce l-ar fi costat.

Iar ultima decizie provizorie la care a ajuns acest om a fost că va trebui să se împace cu ideea că deocamdată problema principală nu e rezolvată.

Pentru că adevărul este atotcuprinzător, și diferitele sale părți se întrepătrund. Adică nu există adevăr izolat. De aceea, privește subiectul din toate unghiurile posibile, ținând cont nu numai de faptul în sine, ci și de consecințele și implicațiile sale. Ia-le pe toate în considerare înainte de a-ți forma o opinie, ne îndeamnă Martyn Lloyd-Jones.

În capitolul 3 al cărții Martyn Lloyd-Jones discută despre importanța gândirii spirituale, pornind de la versetele 16-17 ale Psalmului 73: M-am gândit la aceste lucruri ca să le pricep, dar zadarnică mi-a fost truda, până ce am intrat în Sfântul Locaş al lui Dumnezeu şi am luat seama la soarta de la urmă a celor răi.

Problema lui era că gândea rațional în loc să gândească spiritual, remarcă Martyn Lloyd-Jones. Viața creștină este spirituală în întregul ei, nu doar parțial, nu doar la început.

Necazul cu mulți dintre noi – cum a fost și cu psalmistul din vechime – este că deși am intrat în viața creștină și am început la nivel spiritual, în anumite probleme am recăzut la nivelul gândirii raționale. În loc să le abordăm spiritual, le tratăm ca și cum am fi oameni firești, arată el în continuare.

Creștinul trebuie să privească toate lucrurile din perspectivă spirituală. Trebuie să învățăm să gândim spiritual întotdeauna. Trebuie să învățăm cum să ne orientăm pe noi înșine și întreaga gândire spre cele duhovnicești.

Ce ne poate ajuta să facem asta? Să mergem la casa lui Dumnezeu. Ne uităm în jur la congregație și deodată ne trezim că ne uităm la cineva cunoscut, care a avut probleme infinit mai grave decât ale noastre.

Cei care frecventează biserica cel mai rar sunt cei mai afectați de probleme și nedumeriri, observă autorul. Există ceva în atmosfera de la casa Domnului. E rânduit pentru noi să venim la casa lui Dumnezeu ca să ne întâlnim cu poporul lui Dumnezeu. E porunca Lui, nu a noastră. Ea are în vedere nu numai să ne întâlnim unii cu alții, ci și să Îl putem cunoaște mai bine pe El.

Un alt lucru care ne ajută să avem o gândire spirituală este citirea Bibliei – învățăturile și doctrinele ei ne vor aduce aminte iarăși de scopurile pline de har ale lui Dumnezeu față de om. Îndată ți se va face rușine de gândurile tale necugetate.

Și nu în ultimul rând, rugăciunea și meditația sunt alte două unelte în antrenarea minții noastre de a gândi spiritual. Martyn Lloyd-Jones explică de ce le-a lăsat tocmai la sfârșit spunând că înainte să ne putem ruga cu adevărat, trebuie să gândim spiritual și oferă exemplul lui George Müller, un om al rugăciunii, care a descoperit că pentru a se putea ruga în Duh și-n adevăr trebuia să fie el însuși în Duhul, iar pentru asta trebuia să se pregătească. Cu alte cuvinte, a descoperit că e necesar să se pună pe sine și duhul său în ordine înainte de a se putea ruga lui Dumnezeu cu adevărat.

Mergând mai departe în analiza Psalmului 73, ajungem la capitolul 4 al cărții. Așadar, când acest om a intrat în sanctuarul lui Dumnezeu, i s-a dat să înțeleagă. El nu s-a simțit doar mai bine, ci i s-a corectat gândirea.

Înțelegere! Știi tu ce crezi? Ești tu interesat de doctrinele creștine? Care este cea mai mare dorință a ta? Pur și simplu să te simți bine sau să cunoști adevărul? sunt întrebările pe care ni le lansează autorul.

Nu capeți înțelegere prin felul acesta – prin atmosferă de divertisment muzical, tăind citirea și predicarea expozitivă a Scripturii. Tocmai pentru că nu înțeleg, sunt atâția cârtitori și nemulțumiți; din același motiv sunt atâția care nu înțeleg vremurile în care trăiesc.

În capitolul următor al cărții Încercarea credinței Martyn Lloyd-Jones încearcă să răspundă la întrebarea De ce pare uneori că Dumnezeu doarme?

Uneori, pentru ca păcatul să fie descoperit în toată grozăvia lui, ca el să poată fi manifestat și demascat în toată urâțenia lui. Pentru a da o lecție omenirii și a dezvălui gravitatea din cale afară de mare a păcatului, Dumnezeu Își reprimă autoritatea de a limita păcatul și permite celor răi să-și facă numărul.

Alteori, Dumnezeu pare că doarme în parte ca pedeapsă pentru păcat.

În alte situații, pentru ca Dumnezeu să-și arate propria măreție și slavă în înfrângerea unor astfel de dușmani.

Și, în fine, așa cum arată în multe cazuri Scriptura, Dumnezeu pare uneori că doarme pentru a-și disciplina propriul popor.

Însă, fie că e vorba despre unul dintre aceste motive, fie că e vorba de vreun altul pe care poate nu-l vom înțelege niciodată pe acest pământ, trebuie să reținem că Domnul va veni pe norii cerului și toți dușmanii Lui vor fi împrăștiați într-o înfrângere zdrobitoare. Satan și iadul și toți împotrivitorii lui Dumnezeu vor fi urcați în lacul de foc, „având ca pedeapsă o pierzare veșnică din prezența Domnului”. Acesta este sfârșitul celor răi. Aceasta este puterea și slava Dumnezeului pe care Îl iubim, Îl adorăm și Îl slujim.

Dacă nu înțelegi ce se întâmplă, pune dilema ta în acest context. Dumnezeu este Dumnezeu. Dumnezeu e sfânt și drept. Ceea ce a promis, va face cu siguranță. El permite aceste lucruri pentru scopurile Lui. Vine o zi când El Se va scula și îi va împrăștia pe dușmanii Săi, și Împărăția lui Isus Hristos se va întinde „de la un mal la altul” și orice genunchi se va pleca înaintea Numelui lui Isus, atât în cer, de pe pământ, cât și de sub pământ, și orice limbă va mărturisi spre slava lui Dumnezeu Tatăl că Isus Hristos este Domnul, declară dr. Martyn Lloyd-Jones la sfârșitul capitolului 5 al cărții Încercarea credinței.

De aceea, iată care este hotărârea mea: voi trăi aproape de Dumnezeu. Dacă am realiza adevăratul caracter al lui Dumnezeu, n-am mai dori nimic din lumea aceasta mai mult decât să fim în prezența lui Dumnezeu.

Să dea Dumnezeu ca, acum, în fața viitorului, să adoptăm și noi această hotărâre: „Cât despre mine, este bine să mă apropii de Dumnezeu.” Fie să-L cunoaștem, să locuim cu El și să ne petrecem restul zilelor noastre scăldându-ne în lumina feței Lui și bucurându-ne de binecuvântata părtășie cu El, spune Martyn Lloyd-Jones, în finalul cărții Încercarea credinței, un studiu asupra Psalmului 73.

Dr. Martyn Lloyd-Jones are un stil accesibil, dar percutant, provocându-te mereu să te analizezi în lumina învățăturilor Bibliei și să evaluezi starea relației tale cu Dumnezeu. Sper că v-am convins că merită să citiți această carte a lui.

Puteți asculta episodul integral aici:

Alte cărți de dr. Martyn Lloyd-Jones prezentate pe blog:

Căutând fața lui Dumnezeu – meditații asupra Psalmilor

Depresia spirituală

Autor: Irina Trancă

Sunt absolventă a Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine şi a unui Master în Teoria şi Practica Editării. Am fost voluntar și am lucrat ca redactor la RVE Bucureşti din 2006 până în februarie 2020. Printre pasiunile mele, pe lângă cărţi, se mai numără lucrul manual (origami, felicitări etc.), plimbările în parc şi ieşirile în oraş pe la librării şi biblioteci. Printre autorii mei creştini preferaţi se numără Michael Card, Max Lucado, C.S. Lewis şi Philip Yancey. Sunt căsătorită și, din 2015, sunt și mama unui băiat, Mihai, pe care doresc să îl cresc cititor. Dacă vreți să fiți la curent cu ce citesc, mă găsiți pe Goodreads.

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s