crucea – CARTEA E O VIAȚĂ

Dragoni, magie, detectivi și… mai mulți dragoni – recomandările lui Mihai pentru Ziua Copilului 2026

Dacă ne urmăriți deja de ceva timp, știți că în fiecare an dedicăm luna mai recomandărilor de cărți pentru copii, care să vă inspire în alegerea unui cadou valoros de Ziua Copilului.

Anul acesta, spre marea mea bucurie, revine pe blog, după o pauză de un an, băiatul meu, Mihai (10 ani și 5 luni). Entuziasmul și răbdarea de care a dat dovadă în scrierea acestui articol m-au surprins în primul rând pe mine, pentru că cele 2 ore pe care le-am petrecut împreună scriind, făcând poze la cărți și căutând link-uri au venit după o perioadă mai lungă de letargie în ce privește lectura și după multe momente în care mi-a spus sfidător (mai ales în momentele de furie) că lui nu-i place să citească și nu-i plac cărțile.

Am ținut să precizez toate acestea pentru a vă încuraja pe toți aceia dintre voi care aveți copii care ba iubesc, ba urăsc lectura, care trec prin perioade în care parcă nu găsesc nimic plăcut de citit, în care altceva e mai atrăgător (desenele animate, jocurile video, etc.) sau cărora nu le-a plăcut niciodată să citească: există speranță! Perseverați, pentru că nu este niciodată prea târziu pentru a stârni această pasiune. Continuați să le citiți voi cu voce tare, continuați să le arătați că lectura este o parte firească din rutina familiei și continuați să le propuneți cărți în funcție de pasiunile lor.

Mihai vă recomandă câteva dintre preferatele sale din ultimul an: cărți pline de dragoni, detectivi, creaturi fantastice și multe aventuri.

Continuă lectura

Un strop de viaţă #333

Creştinii care înţeleg adevăratul sens al crucii nu se vor smiorcăi niciodată că sunt trataţi incorect. Nici nu le va trece prin cap să se întrebe dacă li se oferă un tratament corect. Ei ştiu că au fost chemaţi să-L urmeze pe Cristos, iar Cristos, cu siguranţă, n-a primit nimic care măcar să se apropie de ideea de tratament corect din partea omenirii. Tocmai în aceasta constă slava crucii – în faptul că un Om a suferit pe nedrept, a fost nedreptăţit şi hulit şi crucificat de către oameni nevrednici să respire aerul pe care-l respira El. Şi cu toate acestea, El n-a deschis gura. Deşi ocărât, n-a răspuns cu ură, iar când suferea, n-a ameninţat pe nimeni. Gândul că El ar fi putut striga cerând să fie tratat corect pur şi simplu nu poate pătrunde într-o inimă care-L respectă. El Şi-a dedicat întreaga viaţă pentru a da înapoi acele lucruri pe care nu El le luase. Dacă S-ar fi pus să calculeze cât datora, iar apoi ar fi avut grijă să nu dea nimic mai mult, întregul univers moral s-ar fi prăbuşit.

A.W. Tozer, Lumea: teren de joacă sau câmp de luptă?

Un strop de viaţă #217

Crucea ne arată că putem privi în urmă şi putem fi mulţumitori; mormântul gol ne arată că ne putem uita înainte şi putem fi plini de speranţă.

Crucea ne umple de recunoştinţă; mormântul gol ne umple de speranţă.

Crucea înseamnă că El a murit pentru noi; mormântul gol înseamnă că El trăieşte pentru noi.

Crucea înseamnă că ce e vechi s-a dus; mormântul gol înseamnă că toate lucrurile au devenit noi.

Crucea este biruinţa milei; mormântul gol este biruinţa neprihănirii.

Mesajul crucii este „S-a isprăvit!“; mesajul mormântului gol este „Sunt viu în vecii vecilor“.

Roy Lessin, Meet Me in the Meadow

Un strop de viaţă #144

(Despre jertfa lui Hristos) Numai deznădejdea omenească de pe cruce dovedeşte integritatea şi seriozitatea jertfei, o împiedică a fi cine ştie ce joc, ce vicleim. […] Actul răstignirii a fost atât de serios, de autentic şi total încât până şi apostolii şi ucenicii erau convinşi că spânzuratul de pe lemnul din mijloc nu va învia. […] Numai strigătul Eli, Eli ne dovedeşte că răstignitul nu s-a jucat cu noi, că nu a încercat să ne mângâie cu făţarnice estompări.

N.Steinhardt, Jurnalul fericirii

Un strop de viaţă #126

Îl vedem cel mai clar pe Dumnezeu atunci când Îl vedem în lumina crucii. Crucea este nebunia lui Dumnezeu care este mai înţeleaptă decât puterea lumii. Prin cruce, Dumnezeu Îşi revelează umilinţa şi disponibilitatea de a sluji. La cruce Îl vedem pe Dumnezeu în zdrenţele Lui. Pentru că slava lui Dumnezeu este reprezentată de zdrenţele lui Dumnezeu. Cel mai slăvit aspect al fiinţei Lui este că a luat asupra Lui zdrenţele noastre înainte să renunţe la noi. Dumnezeu a devenit ca noi – a devenit unul dintre noi – şi noi i-am văzut slava.

John Ortberg, O dragoste mai presus de raţiune