Cartea e o viață – sezonul 16, episodul 5


Cine suntem? De ce suntem aici? Care ne este viitorul?

Sunt întrebări pe care și le pun oamenii dintotdeauna. Alister McGrath, scriitor și profesor de Științe și Religie al catedrei Andreas Idreos la Universitatea Oxford, cântărește chestiunea naturii umane din perspectivă științifică și religioasă, țesând laolaltă rezultatele, pentru a dezvălui și cerceta câteva dintre cele mai importante întrebări despre identitatea noastră, despre motivul pentru care contăm și despre modul în care poate arăta viitorul nostru.

Sâmbătă, 20 aprilie, de la ora 2 și 20 în emisiunea CARTEA E O VIAȚĂ vă aducem în atenție volumul Marele mister – știință, umneezeu și căutarea semnificației de Alister McGrath, în care acesta reunește știința și religia pentru a ne oferi o viziune îmbogățită a realității, alături de erudiție riguroasă și actualizată, precum și accesibilitate intelectuală.

O vreme de criză și trezire la realitate ne cere să ne regândim fundamental identitatea și să nu cădem în cinism și disperare, scrie McGrath. Asta încearcă să facă această carte. Folosește atât religia, cât și știința – două dintre elementele cele mai bogate și complexe ale culturii moderne – pentru a cerceta natura umană, mai ales căutarea semnificației. Încearcă mai ales să trateze cea mai tulburătoare întrebare, de obicei ignorată de atâția comentatori sociali îngâmfați și plini de sine: Ce este în neregulă cu noi?

Aflați răspunsul sâmbătă la RVE București pe 94,2 FM și pe rvebucuresti.ro.

Reclame

O carte pe lună în 2017 #2


2016 a fost pentru mine un an plin de cărți bune. Așa că iată care este lista mea de recomandări pentru 2017. Fiecare este specială în felul ei, și de la toate am avut câte ceva de învățat. Citește mai mult

Reluări CARTEA E O VIAŢĂ – 3 septembrie 2016


Sâmbătă, 3 septembrie, de la ora 16:00 în emisiunea CARTEA E O VIAŢĂ descoperiţi o carte de apologetică scrisă de un fost jurnalist ateu. Lee Strobel a decis să afle care este originea vieţii şi a luat interviuri câtorva cercetători de renume din domenii ca astrofizica, cosmologia şi biochimia şi ne prezintă concluziile sale în cartea Pledoarie pentru Creator. Descoperiţi argumentele ştiinţei în favoarea existenţei unui Creator din dialogul cu Teo, invitatul nostru, la RVE Bucureşti pe 94,2 FM sau pe rve.ro.


Ştiinţa – cantitate de informaţii acumulate

Pricepere – abilitatea de a pune în practică informaţiile acumulate

Înţelepciune – folosirea abilităţii de a pune în practică numai spre bine, după un cod moral bine stabilit

Opusul lui „ştiinţă“ nu este „prostie“, ci ignoranţă (acesta este şi sensul cuvântului care s-a tradus „prost“ în varianta românească a cărţii Proverbelor).

Opusul lui „priceput“ este neîndemânatic sau, şi mai simplu, „ne-priceput“ sau „prost“ (în sensul că toate îi ies prost – vezi Proverbe 9:4; 30:2).

Opusul lui „înţelept“, nu este „prost“, ci „ne-bun“, adică geniu-rău, om de ştiinţă, foarte priceput, care alege însă să-şi folosească abilităţile pentru împlinirea unor planuri „rele“ (vezi Proverbe 10:23; 19:1; 24:9).

În contextul Bibliei, o băbuţă analfabetă de la ţară care I se închină râvnitoare lui Dumnezeu este mai înţeleaptă decât un academician ateu. Fără Dumnezeu, omul nu poate fi decât un animal educat, un hârciog care hârţogăreşte prin ambalaje de hârtie.

Daniel Brânzei, Amintiri cu sfinţi vol.4


Cibernetica a dovedit peremptoriu ceea ce progresul neîncetat al ştiinţelor dezvăluia cu încetul: implicata, absoluta necesitate a unui Mare Programator. […] Codul genetic? Fixat şi, invariabil, programat. Constituţia atomului? Numai după anumite modele arhetipale, programate. Limbajul? Structurat şi el, ca inconştientul, după program. Invarianţa speciilor? Tot dovada unor limite prevăzute. Reţeaua legăturilor de rudenie? Cu numeroase variante, dar nu infinite, deci iar structuri, programare.

Acestea sunt viziuni cibernetice ale lumii, adică tot atâtea recunoaşteri ale unor modele. Să fie toate spontane şi întâmplătoare? Aida de! Cibernetica este suprema dovadă raţional ştiinţifică a creaţiei, noţiunea universală de programare nu mai îngăduie nicio îndoială cu privire la existenţa Creatorului. Ceea ce, desigur, nu curpinde şi necesitatea unui mântuitor şi a întrupării sale. Acestea rămân mai departe sub semnul libertăţii, sunt actul nostru cel mai de preţ, mai specific diferenţiator şi mai anti-entropic: actul de credinţă.

N.Steinhardt, Jurnalul fericirii