Vă urez și eu un an nou fericit, și vă mulțumesc că sunteți alături de noi și la început de 2020!
Anul 2019 a fost foarte reușit pentru mine din punct de vedere al lecturilor; în plus, sunt încântată că a mai scăzut numărul cărților de pe raftul „de citit”, și de asemenea că multe dintre cele citite s-au dovedit a fi foarte bune!
Vă voi impărtăși câteva dintre cărțile care mi-au plăcut cel mai mult, un amestec de teologie și apologetică, psihologie, neurologie, ficțiune și chiar câteva cărți pentru copii.
Omul Evanghelic. O explorare a comunităţilor protestante româneşti, volum alcătuit de Dorin Dobrincu și Dănuț Mănăstireanu, este o analiză binevenită a comunității evanghelice, care abundă în date istorice, sociologie, demografice, politice. Cred că, pentru a înțelege care trebuie să le fie direcția în viitor și cum pot avea impact în societate, comunitățile evanghelice trebuie să își cunoască mai întâi originile și istoria, și de aceea consider că acest volum este foarte potrivit.
Meditații la psalmi și Creștinism pur și simplu. Ca de obicei, C.S. Lewis surprinde prin modul lui inedit și profund de a vedea lucrurile. Fără pretenții de erudiție în studiul critic al textelor ebraice, în Meditații la psalmi, C.S. Lewis scrie pentru „nespecialiști” din postura de „nespecialist” (după cum el însuși recunoaște) despre greutățile și iluminările pe care le-a avut citind psalmii. Pe mine m-a făcut să mă opresc, să recitesc și să văd cu alți ochi pasaje care altfel ar fi fost prea familiare și aș fi trecut peste ele cu prea mare ușurință. Cât despre Creștinism, pur și simplu… m-am bucurat tare mult că a fost reeditată, pentru că, din punctul meu de vedere, era o carte importantă care a lipsit foarte mulți ani, deși celelalte cărți ale lui C.S. Lewis continuau să fie traduse. Creștinism, pur și simplu mi-a modelat gândirea la începutul vieții mele de credință și m-a ajutat să înțeleg – sau cel puțin, să încep să înțeleg – multe concepte complicate, așa că am redescoperit-o acum cu mare drag.
Te voi împinge, de Patrick Grey și Justin Skeesuck a fost una dintre cele mai impresionante cărți de anul acesta. Patrick și Justin au fost prieteni încă din copilărie, însă când Justin a fost diagnosticat cu o boală neuromusculară, prietenia lor a trecut la un alt nivel, iar Patrick i-a fost alături, cu un devotament impresionant, în cele mai grele momente. Și nu doar atât – atunci cand Justin a aflat despre Camino de Santiago, un pelerinaj de peste 800 km prin Spania, și l-a întrebat pe Patrick cum ar fi să parcurgă și ei drumul acela, răspunsul imediat a lui Patrick a fost: „Te voi impinge.“ Cartea prezintă aventurile din acea călătorie și modul în care prietenia lor și călătoria le-au transformat viețile și familiile.
Băiatul care voia să-și construiască lumea, de Keith Stuart, este o poveste emoționantă 
despre un tată înstrăinat, care a uitat să iubească, să se joace, să trăiască, și băiatul său cu autism, care are nevoie să înțeleagă lumea și viața însă nu are pe nimeni care să îl ajute. Legați în mod cu totul neașteptat de un joc pe calculator, cei doi încep să se redescopere unul pe celălalt, iar în viața și familia lor încep să se petreacă minuni.
Pune-ți creierul în funcțiune este o încercare a autoarei, dr. Caroline Leaf, de a demonstra că principiile Scripturii cu privire la iertare, cultivarea unei minți sănătoase și curate care alege mulțumirea în locul amărăciunii, încrederea în Dumnezeu în locul anxietății, adevărul în locul minciunii, sunt demonstrate de știință și viceversa. Ea propune un plan practic prin care, apelând la neuroplasticitate, să ne debarasăm de tiparele toxice de gândire moștenite sau întipărite de-a lungul anilor, care ne influențează comportamentul, și să ne „înnoim mintea”.
Vorbăria nebunilor. Redobândirea artei persuasiunii creștine, de Os Guinness. Citind această carte, mi-am dat seama că suntem, însă, foarte slabi atunci când vine vorba de persuasiune – capacitatea de a sta de vorbă cu oameni care nu sunt dispuși să primească ceea ce spunem. De cele mai multe ori, persuasiunea (și veți vedea pe parcursul cărții la ce se referă aceasta, dincolo de conotația mai puțin pozitivă pe care o are conceptul de persuasiune pentru noi) ar trebui să preceadă evanghelizarea. Cartea este o pledoarie deosebit de interesantă pentru apologetică și evanghelizare ca instrumente care, în vremurile și în societatea noastră, trebuie să lucreze împreună – nu separat, sau folosind una în detrimentul celeilalte.
Grit. Puterea pasiunii și a perseverenței, de Angela Duckworth. De multe ori, suntem tentați să punem succesul pe seama talentului, ceva înnăscut, absolvindu-ne astfel de responsabilitatea propriului nostru efort. Autoarea demonstrează, cu exemple concrete, că secretul succesului este o combinație de pasiune și perseverență. Este o carte care m-a pus pe gânduri și m-a făcut să îmi doresc să mă dezvolt mai mult, să fiu din ce în ce mai bună în tot ce fac și să folosesc eșecurile ca trepte spre creștere, și de aceea v-o și recomand, pentru că, cu siguranță, vă va motiva și inspira.
Torben Kuhlmann și șoriceii lui cutezători – Deși aveam de mult timp în bibliotecă toate cele trei cărți, Lindbergh. Povestea unui şoricel zburător, Armstrong. Călătoria fantastică a unui șoricel pe Lună și Edison. Misterul comorii dispărute, recent am reușit să le și citesc. Deși sunt cărți pentru copii, cu siguranță că poveștile și mai ales ilustrațiile cu totul deosebite, vă vor înduioșa.
The Brain’s Way of Healing. Stories of Remarkable Recoveries and Discoveries și 
Reaching Down the Rabbit Hole: A Renowned Neurologist Explains the Mystery and Drama of Brain Disease – dacă sunteți pasionați de tainele creierului, vă recomand aceste două cărți, diferite ca stil, însă deosebit de fascinante. The Brain’s Way of Healing este scrisă mai riguros, și prezintă o serie de cazuri miraculoase de recuperare din boli precum Parkinson, scleroză multiplă, tulburări de învățare, dar și noi descoperiri cu privire la neuroplasticitate și motive de speranță pentru cei diagnosticați cu autism sau Alzheimer. Reaching Down the Rabbit Hole are un stil mai alert, aproape ca de film, ținându-te în suspans să vezi ce se mai întâmplă în cazurile rare și extrem de ciudate de boli neurologice prezentate.
God is in the manger este o culegere de meditații pentru Advent, Crăciun și Anul nou, despre patru teme importante și relevante nu doar pentru perioada săbătorilor: așteptare, mister, întrupare, răscumpărare. Ceea ce face acest volum și mai prețios este că adună reflecțiile unui om aflat într-o închisoare nazistă, departe de cei dragi și de orice alteva care, pentru noi, dă farmec sărbătorilor. Dacă vă place să marcați zilele de Advent citind devoționale, vă recomand cu căldură acest volum, în stilul inconfundabil, riguros și profund, al lui Dietrich Bonhoeffer, din paginile căruia veți găsi traduceri și pe blogul nostru sub titlul Dumnezeu este în iesle.
Excludere și îmbrățișare, de Miroslav Volf explică semnificația crucii pentru societatea multiculturală, multietnică și complexă în care trăim azi și ridică întrebări pe care teologii evanghelici rar le abordează. Cartea prezintă atât profunda frământare intelectuală a lui Volf (el însuși fiind martorul conflictelor interetnice din fosta Iugoslavie) – încercarea de a găsi drumul prin tensiunea dintre mesajul crucii și lumea violenței – cât și parcursul său spiritual, în care, ca orice creștin care locuiește într-o lume a nedreptății, a asupririi și a violenței, încearcă să rămână credincios relatărilor Evangheliei și cerințelor lui Hristos, în același timp continuând să lupte pentru adevăr, dreptate și pace.
Nebunie și vindecare. Barbara K. Lipska, neurocercetătoare specializată în fiziologia
bolilor mintale, a fost diagnosticată cu metastaze la creier provocate de un cancer de piele. În câteva luni, lobul ei frontal — sediul gândirii — a început să-și reducă masiv funcționarea, iar simptomele, foarte asemănatoare cu ale demenței și schizofreniei, au făcut-o aproape de nerecunoscut pentru familie și pentru colegi. Ceea ce face povestea supraviețuirii ei deosebită este modul în care a știut să își analizeze propria boală, folosindu-se de cunoștințele pe care le avea ca neurocercetător – un privilegiu pe care nu mulți îl au – aducând astfel bolile neurologice mai aproape de noi și ajutându-ne să le înțelegem mai bine și să le privim cu empatie.
Un băiat numit Crăciun și Fetița care a salvat Crăciunul –
Matt Haig este un autor care m-a surprins plăcut prin cărțile sale de ficțiune, Umanii și Cum să oprești timpul, dar și cele de non-ficțiune bazate pe experiența sa cu depresia și anxietatea, Câteva motive să iubești viața și Gânduri de pe o planetă nervoasă. Și iată că nici cărțile sale „de Crăciun” nu au făcut excepție, fiind presărate cu umor și momente emoționante – și evident, cu reni, elfi și spiriduși.
Sperăm că listele noastre vi se vor părea utile și că vă veți putea inspira din ele. De asemenea, ne puteți lăsa, pe blog sau pe pagina noastră de Facebook, propriile voastre recomandări de lectură 🙂
