Priorități de lectură în 2020 și un GIVEAWAY – încheiat

Cu ocazia Zilei Internaționale a Cărții și a Drepturilor de Autor, sărbătorită pe 23 aprilie, am scris un articol despre cărțile care ne-au mers la suflet în perioada de izolare din primăvară, încercând să ne amintim și să ne raportăm la prioritățile noastre de lectură pe care le-am pomenit într-un episod din seria specială CARTEA E O VIAȚĂ – SĂ CITIM!

Pentru că ne-am gândit că ar fi interesant să rememorăm și a doua jumătate a anului și să vedem în ce măsură lecturile noastre s-au încadrat în aceleași priorități, ne-am pus din nou pe scris un ultim articol comun pe anul 2020, la sfârșitul căruia vă invităm la un concurs.

Prima mea (Irina T.) prioritate de lectură despre care vorbeam în episodul respectiv erau cărțile devoționale. Am citit în acest an împreună cu fiul meu Gânduri pentru inima ta de Sally Lloyd-Jones și Jago, o carte cu meditații pentru copii, bune și pentru adulți, cu ilustrații superbe.

A doua carte devoțională citită chiar de două ori, a fost Descoperă frumusețea numelor lui Isus de Asheritah Ciuciu, un devoțional de Crăciun despre care am făcut un episod, din care am scris o serie specială pe blog și pe care am citit-o cu întreaga familie cu ocazia acestui Advent.

Aș vrea să menționez la această categorie două cărți pe care nu le-am citit încă în întregime, pentru că sunt menite să fie folosite în situații concrete în care ai nevoie de cuvintele potrivite. Este vorba despre Every Moment Holy de rev. Douglas Kaine McKelvey, o carte de rugăciuni scrise pentru ocazii diverse, de la ritualul cafelei de dimineață până la momentul schimbării scutecelor copilului, moartea unui animal de companie, prima zăpadă sau gândul la ceva frumos. Eu am descoperit-o în iunie anul acesta și soțul meu a fost încântat de idee și a vrut să o luăm, iar de atunci ne tot întoarcem la ea și ne bucurăm de poezia rugăciunilor care exprimă atât de frumos ceea ce uneori noi nu ne găsim cuvintele să spunem.

A doua carte despre care vreau să vă povestesc este tot o carte despre rugăciune (căci am avut nevoie de ea mai mult ca oricând anul acesta, nu-i așa?), Praying the Scriptures for Your Children de Jodie Berndt. Așa cum arată și titlul, aceasta este o carte-ghid care te învață cum să te rogi pentru copiii tăi cu ajutorul versetelor biblice potrivite. Această carte a împlinit de altfel 20 de ani anul acesta, ocazie cu care s-a lansat o ediție aniversară adăugită, dar pentru că aceea era semnificativ mai scumpă, eu mi-am luat o ediție mai veche. A sosit într-un moment foarte oportun, pentru că tocmai vegheam copilul bolnav, așa că primul capitol pe care l-am citit a fost cel despre rugăciunea pentru sănătate și protecție.

De asemenea, în toamnă am revenit la cărțile despre viața creștină, datorită emisiunii, iar preferatele mele din ultimul sezon au fost În criză de har de Philip Yancey, Darul durerii de Dr. Paul Brand și Philip Yancey și Pledoarie pentru minuni de Lee Strobel.

Cărțile despre viața creștină erau și o prioritate de-a ta, Irina E. Ce ai citit interesant în a doua jumătate a anului 2020 și care au fost cărțile tale preferate pregătite în sezonul 19 al emisiunii?

Într-adevăr, Pledoarie pentru minuni este și pe lista mea de preferate. Ultimele două capitole din carte mi-au plăcut cel mai mult – Stânjenit de supranatural și Când nu se întâmplă minuni (despre acesta din urmă, foarte impresionant, puteți asculta și în emisiune). În „Stânjenit de supranatural” suntem avertizați că trăim un creștinism ateu, în care citim despre Înviere și suntem de acord cu ea, însă nu trăim ca și cum ar fi un fapt real, nu ne așteptăm ca Dumnezeu să mai lucreze, să facă minuni sau lucruri inexplicabile. Am acceptat cu ochii închiși ideea că rugăciunea nu schimbă lucrurile, dar ne schimbă pe noi, și ne-ar speria intruziunea supranaturalului în viața noastră previzibilă.  Acest capitol se potrivește foarte mult cu următoarea carte din această categorie, pe care am citit-o recent (nu pentru emisiune), Pentru viața lumii de pr. Prof. Alexander Schmemann (carte recomandată și de Sarah Clarkson în Book Girl), o carte care m-a însuflețit și inspirat într-un mod pe care nu l-am mai experimentat de mult timp. Alexander Schmemann analizează fenomenul secularizării societății și urmările acestui fenomen asupra vieții spirituale. Am ajuns să compartimentăm viața noastră între ceea ce reprezintă materialul și viața noastră de zi cu zi, și lumea spirituală. Pr. Schmemann afirmă că lumea este plină de sens doar atunci când ea este „sacrament” al prezenței lui Dumnezeu. Întreaga viață depinde de înțelegerea întregii lumi ca sacrament al comuniunii cu Dumnezeu. Noi am fost creați ca slujitori ai sacramentului vieții, ai transformării ei în viață-în-Dumnezeu, în comuniune cu Dumnezeu. De asemenea, printre preferatele din sezonul 19 se numără și Liniște, odihnă, seninătate, calm de David W. Henderson, de care aveam nevoie după o perioadă de supraaglomerare în care pierdeam cu ușurință din vedere lucrurile cu adevărat importante.

A doua mea prioritate erau cărțile de parenting, iar din această categorie am citit în a doua parte a anului doar două cărți, despre care am scris mai detaliat aici: Pune limite și fă-te ascultat cu blândețe de Nina Bataille și Descoperă aptitudinile copilului tău – Inteligența multiplă de Albane de Beaurepaire.

Tu, Irina, ai mai citit ceva din domeniul psihologiei sau te-a interesat vreun domeniu nou în ultima perioadă?

Da, cel al psihologiei și consilierii a rămas prioritar și cărțile din acest domeniu rămân printre cele mai bune de anul acesta (dar mai multe despre asta în lista de recomandări de lectură pentru 2021 😊). Am citit Sprijinitorul semenilor de Gary Collins – Având în vedere că prietenii, membrii familiei sau cei ai bisericii sunt cei mai apropiați și la îndemână „consilieri”, preferați de mulți înainte de a apela la vreo formă de ajutor specializat pentru problemele sufletești, aceasta este o carte care ar trebui să se afle în biblioteca oricărui credincios preocupat de soarta fraților săi din biserică. Autorul ne oferă uneltele necesare pentru a ne sprijini semenii, ghidați în primul rând de Duhul Sfânt și de Cuvântul lui Dumnezeu, Biblia. Apoi, în Cum să devii o prezență vindecătoare dr. Alberto Rossi ne oferă o perspectivă proaspătă asupra calității noastre de reprezentanți ai firii omenești a lui Hristos pe pământ, inspirându-ne să fim prezența Lui vindecătoare pentru alții.

În Cum să păstrezi dragostea vie când memoria se stinge Gary Chapman aplică Cele cinci limbaje ale iubirii la teribila situație a persoanelor care au grijă de o persoană cu demență. Când fiecare zi este din ce în ce mai grea, iar propriul rezervor este epuizat, cum mai poate partenerul de îngrijire să pună în practică limbajele iubirii? Cartea nu poate oferi o perspectivă prea optimistă – boala Alzheimer și celelalte tipuri de demență abordate nu au leac și reprezintă un drum lung și istovitor printr-o situație din ce în ce mai rea. Însă autorii pleacă de la premisa că persoanele cu demență pot simți până în ultima clipă dovezile de dragoste ale celor din jur, și orice gest de bunătate și iubire contează, chiar și atunci când persoana dragă nu ne mai recunoaște, nu mai reacționează sau chiar ne respinge. A oferi dragoste persoanelor cu demență este o formă extraordinară de a întruchipa conceptul biblic hesed – acea dragoste plină de bunătate, compasiune, loialitate și sacrificiu pe care o are Dumnezeu față de noi, o atitudine pe care partenerii de îngrijire trebuie să o aleagă în fiecare zi și care îi transformă și pe ei după chipul lui Hristos. Cartea poate fi folositoare pentru oricine are în îngrijire pe termen lung persoane dragi cu orice fel de boală sau tulburare.

A treia mea prioritate erau cărțile despre alte culturi sau despre istoria mentalităților. Am citit două cărți care s-ar încadra în categoria asta, dar n-aș recomanda-o pe niciuna, am scris de ce aici și aici. Este vorba despre Shinrin-yoku: Arta japoneză a băilor de pădure de Hector Garcia (Kirai) și Francesc Miralles și Ichigo ichie. Arta japoneză de a te bucura de fiecare clipă de aceiași autori. În schimb am „citit” un album de fotografii Lonely Planet, Beautiful World. Japan, care m-a uns pe suflet.

Alte două cărți pe care le-aș încadra cumva aici pentru că se încadrează la categoria istorie și care într-adevăr mi-au plăcut sunt O librărie în Berlin. Extraordinara evadare a unei femei din calea nazismului de Françoise Frenkel, despre care am scris aici și Franz Joseph și Sisi – Datoria și rebeliunea de Jean de Cars, o frumoasă biografie a faimosului cuplu imperial, într-o ediție deosebită, ce cuprinde și ilustrații color (despre care o să scriu în raportul meu pe luna decembrie).

Biografiile erau, de altfel, a treia ta prioritate, Irina E. Ai citit vreuna în a doua jumătate a anului?

Da, una mai… inedită. De fapt, o autobiografie. Unul dintre episoadele emisiunii a fost despre Pledoarie pentru credința creștină de Lee Strobel, iar acolo, unul dintre capitole era dedicat perspectivei evoluționiste și argumentelor împotriva ei. Ei bine, am făcut apoi o incursiune în tabăra opusă – am citit Autobiografia lui Charles Darwin, încercând să aflu care a fost cu adevărat gândirea celui care a avut o asemenea influență nu doar asupra științei, dar și a concepției despre om, lume și viață, modul în care își percepea propria muncă și chiar care erau frământările sale cu privire la credință.

A patra mea prioritate erau cărțile despre cărți. Am citit în luna octombrie Jurnalul unui librar de Shaun Bythell (în engleză), despre care am scris pe larg aici. Mi-a plăcut mult, e o carte tocmai bună de citit iarna, părerea mea, pentru că autorul descrie cu mult umor lupta cu frigul din librărie în timpul lunilor înzăpezite de iarnă scoțiană.

Pe lista ta prioritatea numărul 4 erau cărțile de popularizare a științei. Te-a mai atras ceva în acest domeniu?

Aici menționez și eu Darul durerii de Dr. Paul Brand și Philip Yancey. Pare o încadrare ciudată, nu-i așa? De obicei aș fi încadrat-o în prima categorie, cu cărțile de teologie, viață creștină. Însă cred că Darul durerii face foarte bine ceea ce ar trebui să facă orice carte valoroasă, inclusiv de știință – sau de non-ficțiune în general: să ne transforme și să ne îmbogățească gândirea și să ne ridice către idei sau realități mai înalte. Alături de dr. Paul Brand, aflăm detaliile medicale ale leprei, pas cu pas, așa cum el însuși le-a descoperit de-a lungul excepționalei sale cariere medicale. În plus, învățăm despre tainele durerii și mai ales, în cel mai mic detaliu medical sau anatomic, despre drama pacienților care nu o pot simți. După cum puteți vedea în episodul dedicat acestei cărți, dr. Paul Brand vă va schimba percepția asupra durerii și suferinței de orice fel.

Ultima mea prioritate erau cărțile pentru copii și adolescenți, care în ultima lună au devenit prioritatea numărul 1. Asta pentru că am citit multe din această categorie și datorită premiului de la Humanitas Junior (despre care am scris aici și urmează să mai scriu). Câteva dintre preferatele mele au fost Harun și marea de povești de Salman Rushdie (despre care am scris aici), Mozart și curcubeul muzical de Cristina Andone, Ronia, fată de tâlhar de Astrid Lindgren (despre care am scris aici), Cronicile Domnișoarei Poimâine: Vremea Vrăjitoarei Niciodată de Adina Rosetti, Tigrul nerecunoscător de Ștefan Liiceanu, Cea mai frumoasă noapte. Cea mai frumoasă zi de Liana Alexandru și cărțile Editurii Signatura, despre care am scris aici.

La sub-categoria romane preferatul meu de departe de anul acesta este Toată lumina pe care nu o putem vedea de Anthony Doerr, despre care am scris aici, dar mi-a plăcut mult și O logodnă foarte lungă de Sébastien Japrisot (despre care am scris aici).

O mențiune specială o merită cartea Omul în căutarea sensului vieții de Viktor E. Frankl, despre care am scris pe larg aici și care este una dintre cărțile care m-au marcat anul acesta.

Tu ai citit vreun roman captivant în ultimele luni?

Am avut bucuria de a citi On the Edge of the Dark Sea of Darkness, primul volum din The Wingfeather Saga, seria de romane fantasy a muzicianului creștin Andrew Peterson, care, deși mi s-a părut un pic întunecată la început (un indiciu este și în titlu, de altfel :D), m-a făcut să mă atașez de personaje, iar acum abia aștept să o continui. De asemenea, am descoperit cu mare încântare seria The Raven Son, scrisă de Nicholas Kotar, diacon, dirijor de cor și traducător de lucrări din limba rusă. Romanele sale fantasy sunt inspirate de mitologia rusă (dar și de Tolkien), sunt îmbibate de spiritualitatea bisericii ruse și sunt pline de suspans și întorsături de situație.

Crezi că se vor schimba aceste priorități în anul 2021 sau vor rămâne aceleași?

Eu, cel puțin, mai am multe cărți pe lista mea „de citit” care aparțin acestor categorii, așa că sunt convinsă că prioritățile vor rămâne cam aceleași.

Pe scurt și eu o să răspund că da, vor rămâne aceleași. Mai multe detalii o să dau în ultimul meu raport de lectură în ultima zi a anului.

---

Așa cum v-am promis, la încheierea acestui articol și la încheierea acestui an vă invităm la un ultimul concurs ce are ca premiu cartea Logica lui Dumnezeu de Ravi Zacharias, ce cuprinde 52 de idei creștine esențiale pentru inimă și minte, perfectă pentru a fi parcursă în cele 52 de săptămâni ale anului 2021.

Tot ce trebuie să faceți pentru a intra în tragerea la sorți pentru această carte este să ne scrieți în secțiunea de comentarii a acestui articol răspunsul la întrebarea: Ce carte vrei să citești în 2021? până duminică, 3 ianuarie 2021, ora 23:59, ora României. Câștigătorul va fi anunțat luni, 4 ianuarie 2021, aici și pe pagina noastră de Facebook. Succes tuturor!

---

Update:

După cum v-am promis, anunțăm astăzi câștigătorul cărții Logica lui Dumnezeu de Ravi Zacharias:

Felicitări câștigătoarei și mulțumim tuturor pentru participare! 🙂