Continuăm seria noastră de articole cu recomandări de cărți pentru Ziua Copilului cu o selecție de „comori ascunse” (hidden gems, cum zic anglofonii) pe care le-am descoperit în ultimii ani la edituri mai puțin vizibile în librării și în mediul online.
Unele dintre ele sunt serii foarte cunoscute în America de Nord și chiar restul lumii, altele sunt volume individuale mai obscure, dar nu mai puțin valoroase. Unele sunt scrise de autori foarte cunoscuți în afara României, dar mai puțin citiți la noi din cauză că sunt publicați la edituri mici, unele din alte orașe din țară decât București.
În afară de câteva basme culte și de cărțile ilustrate, majoritatea sunt povești domestice, despre reziliență, muncă, mulțumire, altruism, generozitate, dar și despre răsplata sufletească pe măsură ce vine în urma tuturor acestora.
În plus, țin să precizez că aceste cărți nu sunt doar pentru copii și adolescenți, ci pot fi gustate și de către adulți. Eu însămi le-am descoperit pe majoritatea la vârsta adultă, așa că nu ignorați această listă gândindu-vă că nu vi se adresează.
L.M. Montgomery, George MacDonald și Laura Ingalls Wilder sunt doar câțiva dintre autorii pe care îi veți regăsi în această listă de cărți cu adevărat minunate pe care cred eu că ar trebui să le descopere și să le citească tot mai mulți cititori.
Cred că cel mai cinstit este să încep cu cărțile uneia dintre scriitoarele mele preferate, și anume, L.M. Montgomery, publicate în limba română la vreo cinci edituri diferite.
O să încep cu seria cea mai cunoscută – Anne de la Green Gables/ Anne și casa cu frontoane verzi, care a devenit puțin mai cunoscută și la noi datorită serialului de pe Netflix. Anne este una dintre cărțile/seriile mele de suflet și mi-aș dori să fie mai citită și îndrăgită și la noi. De aceea, nu ratez nicio ocazie de a o recomanda, mai ales că anul acesta se împlinesc 150 de ani de la nașterea autoarei.
Anne Shirley este o fată orfană de 11 ani care ajunge din greșeală în Avonlea, un orășel fictiv aflat pe Insula (reală) Prince Edward din Canada, la frații Marilla și Matthew Cuthbert, care de fapt voiau să adopte un băiat care să-l ajute pe Matthew la munca de la fermă. Anne are o imaginație debordantă, o curiozitate pe măsură și un spirit aprig, dar este și plină de bunătate și dispusă să învețe din greșeli – care nu vor fi puține, spre deliciul cititorilor și disperarea Marillei!
Cu fiecare volum al seriei, aceasta crește și se maturizează, experimentând din bucuriile și suferințele vieții, inclusiv drama Primului Război Mondial, situații care permit tot atâtea ocazii de a cugeta asupra unor subiecte profunde.
Editura Nepsis este singura care a publicat până acum seria completă: Anne… casa cu frontoane verzi, Anne din Avonlea, Anne, cea de pe insulă, Anne, în Casa Plopilor Bătuți de Vânturi, Anne în casa visurilor sale, Anne din Ingleside, Valea Curcubeu și Rilla din Ingleside.
Personal, în afară de primul volum al seriei (în altă ediție), nu le-am citit pe celelalte decât în engleză, iar coperțile celor de la Nepsis mărturisesc că nu mă atrag și dacă nu le-aș fi cunoscut deja în original, nu cred că le-aș fi băgat în seamă.
O ediție mai frumoasă din punct de vedere grafic, dar aflată abia la volumul 4 (volumul 8 în numerotarea lor, pentru că ei au împărțit fiecare volum în câte două) este cea de la Editura Predania, unde veți găsi și alte trei volume de povestiri, Crăciun cu Anne, Cronicile din Avonlea și Copilul din vis, apărut chiar foarte recent. Ultimele două există și în ediții publicate de Nepsis, cu titlurile Cronici din Avonlea (partea I) și Cronici din Avonlea (partea a II-a), ei incluzându-le în seria „Anne de la Green Gables” ca volumul 9 în două părți, deși acestea sunt volume de povestiri în care Anne apare cel mult de 3 ori în ambele.
Și ca să închei cu Editura Nepsis, tot la ei veți mai găsi și „duologia” Povestitoarea și Drumul de Aur, două volume minunate despre care am mai scris aici, precum și Castelul albastru (pe care eu l-am citit în engleză) și Vacanța lui Jane, pe care eu am citit-o în ediția publicată de Editura Sophia cu titlul Jane și casa fermecată din Lantern Hill.
Și așa ajungem la o altă editură la care veți mai găsi câteva titluri de L.M. Montgomery, și anume, primele două volume din trilogia cu Emily Starr, Emily de la New Moon și Emily adolescentă (pe aceasta nu am citit-o în română, deși mi-am cumpărat-o, pentru că o citisem pe prima în română, iar apoi mi le-am cumpărat pe toate în engleză – aici și aici am scris despre ultimele două volume).
Tot la Editura Sophia a apărut anul trecut primul volum dintr-o altă „duologie”, Tufișul de argint, despre care am scris aici.
Nu insist asupra subiectului acestor cărți pentru că v-am pus linkuri la articole în care am scris deja despre ele, iar aici puteți asculta episodul în care am povestit despre autoarea L.M. Montgomery și cărțile ei apărute până în acel moment în limba română sau citite de mine pânâ la momentul înregistrării.
Am vrut însă să fie la un loc aceste informații, pentru că iată, unele dintre ele fiind publicate în ediții diferite la edituri diferite, pot apărea confuzii și sper ca pe această cale să vă fie mai clar unde și cum le găsiți.
În plus, după cum spuneam, anul acesta se împlinesc 150 de ani de la nașterea autoarei, așa că este o ocazie bună să-i descoperiți romanele, dacă nu ați făcut-o deja până acum. Ar fi păcat să n-o faceți, mai ales că avem atât de multe dintre ele și în limba română.
Sora mai mică a lui Anne Shirley, un suflet cu siguranță înrudit cu aceasta este Pollyanna, protagonista a două volume – Pollyanna, jocul bucuriei și Pollyanna domnișoară scrise de Eleanor H. Porter și a altor câtorva scrise de Harriet Lummis Smith (Pollyanna, flori de portocal, Pollyanna și comorile ei, Pollyanna – datoria de onoare și Pollyanna – Călătorie în Munții Stâncoși). Din păcate, eu nu am știut că au existat două autoare care au scris despre Pollyanna și am citit o ediție tare neîngrijită care reunește în 3 volume sub titlul Secretul mulțumirii de Harriet Lummis Smith primele două volume scrise de Eleanor H. Porter și Pollyanna, flori de portocal. Am scris despre asta aici.
Lăsând la o parte aceste detalii tehnice, dar îndemnându-vă să luați ediția de la Editura Sophia la care am pus linkuri mai sus, iată despre ce este vorba.
Pollyanna este o fetiță orfană care ajunge la vârsta de 11 ani în grija mătușii sale, Polly, sora mamei sale. Ea transformă întreaga comunitate datorită jocului pe care îl învățase de la tatăl ei, și anume, acela de a căuta să găsești un motiv de bucurie/mulțumire în orice situație.
Deși la început poate părea ceva pueril și superficial să tratezi astfel orice situație, pe măsură ce crește și se maturizează se va dovedi că acest „joc” duce la un stil de viață care te ajută într-adevăr să înfrunți dezamăgirile, tristețile, întorsăturile de situație care nu îți convin cu o altă perspectivă și cu mai multă seninătate și mulțumire.
Pollyanna nu e ruptă de realitate, e foarte sensibilă la cei din jurul ei și se gândește mai degrabă la ceilalți decât la sine. Are însă și ea momente când simte că nu își mai poate juca „jocul” și alții vor fi cei care o vor îndemna să se întoarcă la el.
O altă carte din portofoliul Editurii Sophia care a fost o surpriză foarte plăcută pentru mine anul trecut este O fată de modă veche de Louisa May Alcott, autoarea mult mai cunoscutei cărți Micuțele doamne (o altă carte mai puțin cunoscută la noi, cel puțin în varianta sa integrală).
Polly Milton – fata de modă veche – merge să stea în timpul iernii la oraș la familia prieteniei sale, Fanny Shaw, o familie mult mai înstărită decât a ei. Deși au abia 14 ani, Fanny este deja atrasă de și începe să se implice în frivolitățile lumii mondene, unde încearcă să o atragă și pe Polly, care însă își păstrează bunul-simț și inocența copilăriei cât de mult mai poate, având o influență pozitivă asupra întregii familii (Fanny mai are un frate mai mare, Tom, și o soră mai mică, tare alintată, Maud). Romanul trece apoi la momentul când cele două ajung la vârsta adultă și se reîntâlnesc în același oraș, în care Polly își câștigă existența dând ore de muzică. Polly dă dovadă de altruism, abnegație și virtute pe fiecare pagină a romanului și este o inspirație pentru cei care o întâlnesc.
Pe lângă cărțile cu Anne, la Editura Predania mai găsim câteva comori ascunse. Prima dintre ele, pe care mi-a recomandat-o și dăruit-o chiar Sladjana Gurgu de la editură, este Ce a înțeles Betsy – Taina unei copilării împlinite de Dorothy Canfield.
Betsy este crescută la oraș de niște mătuși iubitoare, dar care, din dorința de-a o proteja de orice pericol sau neajuns, o și împiedică să se dezvolte armonios și să se bucure de tot ce se poate bucura un copil. În urma îmbolnăvirii uneia dintre ele, Betsy este trimisă la alte rude, niște verișori de la o fermă din Vermont, unde aceasta va avea parte de o adevărată transformare binefăcătoare.
Ca atmosferă și cadru istoric mi-a amintit foarte mult de seria Căsuța din prerie de Laura Ingalls Wilder, o altă comoară ascunsă pe care v-o recomand. Întreaga serie are potențialul unei influențe binefăcătoare, transmite numai valori morale și îndemnul de a persevera și a fi recunoscător în orice circumstanțe, a pune interesul celorlalți mai presus de al tău și de trăi în armonie cu natura.
Despre fiecare volum în parte am scris aici, aici, aici, aici, aici, aici și aici.
Următoarea carte pe care v-o recomand de la Editura Predania este Cavalerul de duminică de Olga de Pitray (fiica mai cunoscutei scriitoare franceze, Contesa de Ségur).
Deși s-ar încadra mai degrabă în genul cărților moraliste, nu este ostentativă, dar ține să sublinieze modul în care personajul principal, Roland, fiul unui pictor talentat, dar sărac, dorind să răsplătească marele bine pe care i l-a făcut un negustor bogat cumpărând un tablou de-al tatălui său, intră în slujba acestuia și se dovedește a fi o prezență și o influență binefăcătoare și chiar salvatoare pentru toți membrii familiei (negustorul avea un fiu și o fiică, ambii îndărătnici și cheltuitori).
Tot din categoria cărților moraliste, dar suportabilă din acest punct de vedere și chiar palpitantă este și Prima rugăciune a Jessicăi de Hesba Stretton, care reunește două cărticele publicate în 1867.
Prima povestire care dă titlul volumului este povestea adevăratei convertiri a cuiva care se credea deja creștin, dar care, prin atitudinea și faptele sale nu o demonstra.
A doua, Mama Jessicăi, continuă istorisirea din prima povestire, așa că nu o să vă stric plăcerea lecturii divulgându-vă despre ce este vorba. Mai există și o parte a treia, care văd că însă nu s-a tradus și nu știu dacă va apărea în română.
Cea mai recentă carte pe care am citit-o din portofoliul Editurii Predania este Cinci Pepper mititei și cum au crescut ei de Margaret Sidney. Așa cum sugerează și titlul, este vorba despre o familie cu 5 copii, orfani de tată, foarte săraci, care, însă, tocmai datorită lipsurilor învață să se mulțumească cu puțin, să fie creativi în a inventa jocuri și cadouri necostisitoare, să-și dezvolte grija unii față de ceilalți și chiar să fie ei înșiși o alinare și o pricină de bucurie pentru oameni înstăriți.
Mai sunt și alte titluri interesante în portofoliul lor și vă îndemn să urmăriți site-ul lor pentru noutăți nu numai pentru copii și tineri, ci și pentru adulți. Închei selecția de la această editură cu un basm scris de părintele genului fantasy, George MacDonald, Băiatul-Zi și Fata-Noapte – Povestea întâlnirii dintre minte și inimă. El este autorul mai cunoscutelor volume Prințesa și goblinii și Prințesa și Curdie (pe care le găsiți în două ediții, una la Sophia, alta la Casa Cărții). În plus, anul acesta se împlinesc 200 de ani de la nașterea acestuia, deci avem încă un motiv de sărbătoare și un motiv în plus să-i descoperim opera.
Revenind la Băiatul-Zi și Fata-Noapte, acesta este un basm despre o fată crescută în întuneric și un băiat crescut numai la lumină și ce se întâmplă când descoperă că lumea e mai mare decât ce știa fiecare în parte.
Construit pe dihotomia lumină-întuneric, văz-orbire, acest basm explorează teme profunde prin imagini simple, dar descrise într-un mod foarte bogat și poetic.
Am să fiu eu ochii tăi și am să te învăț să vezi.
În limba română nu mai avem tradus decât un singur alt basm scris de George MacDonald, Cheia de aur, apărut într-o colecție deosebită la Editura Ars Longa din Iași, intitulată Inklings și spirite înrudite, coordonată de Rodica Albu. Noi am descoperit această colecție când am fost anul trecut la Simpozionul „C.S. Lewis” de la Iași. Eu am citit până acum doar Ghimpișor de Walter Wangerin, Jr..
Deși nu mi-au plăcut în mod deosebit ilustrațiile, povestea este interesantă. Este vorba despre o familie cu patru copii, fiecare evidențiindu-se printr-o calitate precum înălțimea, puterea sau frumusețea. Numai Ghimpișor, una dintre fetițe, nu are nimic deosebit, ba mai și plânge destul de des. Însă plânsul ei se va dovedi salvarea familiei atunci când toți ceilalți vor fi mâncați de Grasul, o vietate nesătulă cu o mulțime de ochi.
Din aceeași colecție mi-am mai cumpărat și Rubedeniile elfilor de Lord Dunsany și Cheia de aur de George MacDonald, despre care a scris Irina Enache aici. În aceeași colecție mai găsiți și Copilul și uriașul de Owen Barfield și Regele râului de aur de John Ruskin.
Închei lista mea deja lungă cu unul dintre cele mai recente titluri publicate de Editura Signatura, cu îndemnul de a le vizita site-ul, întrucât au niște cărți ilustrate extraordinare, adevărate albume de artă. Cea pe care v-o recomand astăzi se numește Visele nopții, este scrisă și ilustrată de Sonja Danowski (tot de ea sunt scrise/ilustrate și Jocurile copilăriei și Darul magilor). Cu text minimal, în strofe de haiku, prin ilustrațiile bogate îndeamnă la contemplare și visare.
Alte titluri din portofoliul Signatura, în afară de cele menționate deja pe care le recomand ar fi: Poveștile celor mai frumoase spectacole de balet de Astrid Valence, cu ilustrații de Clemence Courot, Vine iarna de Tony Johnston, cu ilustrații de Jim LaMarche, cărțile cu Miyuki de Roxane Marie Galiez, cu ilustrații de Seng Soun Ratanavanh (preferatele mele!), Hărți ale emoțiilor mele de Bimba Landmann, Copilul care auzea muzica stelelor de Elodie Fondacci, cu ilustrații de Baptistine Mesange, Ce faci când nu faci nimic de Beatrice Alemagna, O carte de David Miles, cu ilustrații de Natalie Hoopes, Dacă de Rudyard Kipling, cu ilustrații de Alessandro Sanna, Pinocchio de Carlo Collodi, cu ilustrații de Val Munteanu, Cel special de Chiara Lorenzoni, cu ilustrații de Francesca Dafne Vignaga, Cartea care zboară de Pierre Laury, cu ilustrații de Rebecca Dautremer, Cum știi că iubești pe cineva de Leen Van Den Berg, cu ilustrații de Kaatje Vermeire, Florile micuței Ida de Hans Christian Andersen, cu ilustrații de Daniela Iride Murgia, Album pentru zile ploioase de Dani Torrent.
Înainte să fac această listă nici n-aș fi crezut că avem atâtea titluri din portofoliul lor! Pândiți site-ul pentru reduceri, eu pe toate le-am cumpărat la reduceri substanțiale, pentru că, altfel, într-adevăr sunt scumpe, dar sunt și de calitate superioară, veți vedea, sunt în format mare, cartonate, pe hârtie premium, menite să reziste în timp.
Sper că ați descoperit cu această ocazie cărți pe care nu le-ați fi descoperit singuri și m-aș bucura să alegeți să citiți sau să faceți cadou măcar una dintre ele!
Vezi și articolele noastre din anii trecuți:
2023, 2022, 2021, 2020, 2019, 2018, 2017, 2016, 2015
Vezi și recomandările lui Mihai de anul acesta:
Ninja, dragoni, puțină istorie și lupte eroice
CARTEA E O VIAȚĂ 