Etichetă: Rai

Ce am citit în februarie 2023


De data asta chiar am resimțit faptul că luna februarie e mai scurtă cu 3 zile decât ianuarie și alte luni din an. Altfel, cu siguranță aș mai fi terminat câteva dintre cărțile începute.

Pentru că am mai avut o tură de întregistrări pentru CARTEA E O VIAȚĂ luna asta, m-am concentrat pe cărțile pentru emisiune. Printre ele am reușit să strecor și 2 romane și câteva cărți pentru copii, 5 dintre ele citite la librăria Stephanus. În total, 13 cărți, plus o restanță de luna trecută, despre care nu am mai apucat să scriu în raportul trecut, pentru că deja îl programasem. Lectură cu folos!

Continuă lectura „Ce am citit în februarie 2023”

CARTEA E O VIAȚĂ S20 Ep.4 – „Veșnicia în desfășurare” de John Ortberg


Ce-ar fi dacă am înceta să ne gândim la Evanghelie ca la niște cerințe minime care trebuie îndeplinite pentru a ajunge în cer? Ce-ar fi dacă am înceta să ne gândim la viața eternă ca la o experiență pe care o vom gusta numai după ce vom muri? Ce-ar fi dacă am înceta să ne gândim la creștini ca la niște oameni care cunosc despre Dumnezeu, ci să ne gândim la ei mai degrabă ca la niște oameni preocupați să devină ucenici care învață să-L cunoască pe Dumnezeu?

Continuă lectura „CARTEA E O VIAȚĂ S20 Ep.4 – „Veșnicia în desfășurare” de John Ortberg”

Un strop de viaţă #150


Serioşi în lume ni se cere a fi în înţelesul de virtuoşi, cinstiţi, atenţi la durerile altora; dar nu mohorâţi şi nu executori nemiloşi ai regulamentelor trecătoarelor împărăţii şi efemerelor prefecturi de poliţie. Călugării sunt voioşi – de ochii lumii se abţin s-o arate în public, dar purtarea lor în arcană e alta -, acri sunt dracii şi funcţionarii – iar în cer, pun rămăşag, nu mai există decât zburdălnicie. Cum de-ar putea altfel, de vreme ce Mântuitorul ne spune limpede că acolo nu pătrunzi dacă nu eşti ca pruncii. Oare „serioşi“ sunt pruncii ori de o neastâmpărată veselie?

N.Steinhardt, Jurnalul fericirii

Un strop de viaţă #138


Predicând învierea trupului, învăţătura creştină ne învaţă că Raiul nu e doar o stare de spirit, ci deopotrivă o stare a trupului, şi prin urmare o stare a Naturii ca totalitate. Dorim, ca Sf. Pavel, nu să fim dezbrăcaţi, ci îmbrăcaţi din nou, dorim să găsim nu pretutindeni-şi-niciundele amorf, ci pământul făgăduinţei, acea Natură ce va fi totdeauna şi în chip desăvârşit – aşa cum Natura prezentă este parţial şi intermitent – instrumentul muzicii care se va înălţa atunci între Cristos şi noi.

C.S. Lewis, Despre minuni

%d blogeri au apreciat: