„Întrebarea care nu dispare niciodată – de ce?” de Philip Yancey


În epoca pandemiei de coronavirus (covid-19) abordarea pe care o propune Philip Yancey în cartea Întrebarea care nu dispare niciodată – de ce? este mai mult decât binevenită.

Aceasta este o carte care, departe de a încerca să răspundă acestei întrebări, oferă totuși alinare, speranță și soluții pentru abordarea cu tact, sensibilitate și înțelepciune a suferinței în viața personală sau a altora.

Cartea aceasta s-a născut din întrebările ridicate în trei locuri tragice pe care le-am vizitat în 2012, mărturisește Philip Yancey. am abordat această întrebare de trei ori în fața a trei adunări diferite și în circumstanțe dintre cele mai descurajante. Una dintre întâlniri a avut loc după o catastrofă naturală, alta a fost într-un oraș răvășit de război; și a treia a fost mai aproape de casă, motiv pentru care a fost pentru mine și cea mai dureroasă. Continuă lectura „„Întrebarea care nu dispare niciodată – de ce?” de Philip Yancey”

Care-i faza cu cititul sau cele mai frumoase cărți despre cărți


Continuăm seria de articole în cinstea Zilei Internaționale a Cărții și a Drepturilor de Autor cu lista cărților mele preferate despre cărți și lectură. Deși nu am nevoie să mă convingă nimeni să citesc, îmi place să văd ce citesc alții, ce recomandă, ce cărți i-au format, dar și să citesc despre istoria lecturii și a practicilor de lectură și despre biblioteci și librării. Îmi place să citesc atât non-ficțiune, cât și ficțiune pe aceste teme, așa că voi prezenta cărți din ambele categorii, pentru aproape toate vârstele.

Continuă lectura „Care-i faza cu cititul sau cele mai frumoase cărți despre cărți”

Ce am citit în februarie 2020


A sosit timpul pentru un nou „raport de lectură” în care țin evidența cărților citite în fiecare lună, în încercarea de a citi cât mai multe dintre cărțile pe care le am deja în bibliotecă și asta pentru că, așa cum am mai scris deja, anul acesta, până în perioada târgului Gaudeamus nu mai cumpăr cărți pentru mine (tocmai ca să apuc să le citesc pe cele pe care le am). În plus, de luna aceasta îmi adaug o nouă provocare despre care o să vorbesc la final.

Așadar, în luna februarie am reușit să citesc 21 de cărți, dintre care cele mai multe pentru copii, împrumutate de la bibliotecă sau Institutul francez, câteva cărți împrumutate de la mama mea și una de la British Council și doar 4 cărți din biblioteca personală. Tot atâtea am reușit și luna trecută, sper că nu devine obicei, haha! De asemenea, am rămas din nou cu două cărți neterminate.

Să le luăm pe rând: Continuă lectura „Ce am citit în februarie 2020”

O carte pe lună în 2019


La mulți ani tuturor și un an plin de împliniri și lecturi memorabile vă doresc! Așa cum v-am obișnuit, la fiecare început de an vă propun o listă de 12 cărți, cu provocarea de a citi câte una în fiecare lună a anului. De câțiva ani aleg aceste cărți dintre cele care mi-au plăcut cel mai mult în anul anterior. Iată, așadar, cele 12 cărți care mi-au plăcut cel mai mult în anul 2018 și pe care vi le recomand și vouă în anul 2019:

Continuă lectura „O carte pe lună în 2019”

Advent în Narnia #3 – O mare lumină


Poporul care umbla în întuneric vede o mare lumină; peste cei ce locuiau în ţara umbrei morţii răsare o lumină. Căci jugul care apăsa asupra lui, toiagul care-i lovea spinarea, nuiaua celui ce-l asuprea, le-ai sfărâmat, ca în ziua lui Madian.

Căci orice încălţăminte purtată în învălmăşeala luptei şi orice haină de război tăvălită în sânge vor fi aruncate în flăcări, ca să fie arse de foc. Căci un Copil ni S-a născut, un Fiu ni s-a dat şi domnia va fi pe umărul Lui; Îl vor numi: Minunat, Sfetnic, Dumnezeu tare, Părintele veşniciilor, Domn al păcii.

Isaia 9:2, 4-6

Timp de secole, tradiția creștină a crezut că venirea lui Isus a fost profețită în acest pasaj care era citit de Crăciun. Exprimarea este minunată, „Poporul care umbla în întuneric”, „un Copil ni S-a născut”, „Minunat, Sfetnic, Dumnezeu tare, Părintele veşniciilor, Domn al păcii”. Dar mă întreb dacă ne ferim ochii de acele maldăre de cizme arzânde și haine însângerate? Poate suntem șocați la început, dar apoi trecem repede la mult mai familiara poveste de Crăciun.

Sunt cu adevărat sângele și războiul atât de nelalocul lor de Crăciun sau în oricare alt moment? Războiul îi pândea pe israeliți și pe iudei când Isaia și-a scris profeția. Violența ocupației romane era foarte reală pentru evreii din timpul lui Isus. Lucy trebuie să fi intrat în șifonier cu imaginea bombardamentelor și a focului din timpul Blitz-ului londonez încă foarte proaspătă în minte. Creaturile din Narnia trăiesc sub jugul unei Vrăjitoare care le-a înghețat ținutul și care îi transformă pe trădători în stană de piatră. Pe toți ne umbrește întunericul sau pericolul de vreun fel: războiul, cancerul, sărăcia, relațiile frânte, depresia.

Dumnezeu promite prin Isaia că „peste cei ce locuiau în ţara umbrei morţii răsare o lumină”. Aslan a făcut o promisiune asemănătoare Narniei prin lumina unui felinar cândva stricat, și Dumnezeu promite și El lumina unui foc arzător, unul care va distruge instrumentele cruzimii și ale suferinței și ne va călăuzi pașii pe calea păcii.

(După Advent in Narnia – Reflections for the Season de Heidi Haverkamp)