CARTEA E O VIAȚĂ, sezon aniversar, ep.8 – De ce să citești cărți pentru copii


Vă invităm astăzi să vă lărgiți orizonturile de lectură într-o direcție în care poate că nu v-ați gândi.

Continuă lectura „CARTEA E O VIAȚĂ, sezon aniversar, ep.8 – De ce să citești cărți pentru copii”

„The Pilgrim’s Regress” de C.S. Lewis


Încă de la primul episod, C.S. Lewis este nelipsit din emisiunile noastre și de pe blog, prin propriile lui lucrări sau fiind citat de alți autori în cărțile lor. Despre biografia lui puteți citi în articolul nostru dedicat cărții lui Alister McGrath, C.S. Lewis. O viață. Toamna trecută am revizitat poate cea mai cunoscută carte a lui, Creștinism, pur și simplu, printr-o serie de citate Un strop de viață. Apoi ne-am îndreptat atenția asupra unor lucrări de ficțiune mult, mult mai puțin cunoscute decât Cronicile din Narnia, însă extrem de valoroase în felul lor: Departe de planeta tăcutăPerelandra și That Hideous Strength.

Luna aceasta, vom descoperi câteva cărți și eseuri de-ale lui C.S. Lewis, din nou, mai puțin cunoscute, însă care ascund o comoară de idei valoroase.


Săptămâna trecută am avut bucuria de a urmări un eveniment online organizat de C. S. Lewis & Kindred Spirits Society, cu tema Imaginative Hospitality. The C. S. Lewis & Kindred Spirits Society este un proiect fondat chiar în țara noastră, printre susținători numărându-se Denise Vasiliu și colegii săi de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
La conversație au participa câteva nume cunoscute din sfera studiului operelor membrilor clubului literar Inklings, din care au făcut parte C.S. Lewis sau J.R.R. Tolkien.

Continuă lectura „„The Pilgrim’s Regress” de C.S. Lewis”

„Till We Have Faces: A Myth Retold” de C.S. Lewis


Încă de la primul episod, C.S. Lewis este nelipsit din emisiunile noastre și de pe blog, prin propriile lui lucrări sau fiind citat de alți autori în cărțile lor. Despre biografia lui puteți citi în articolul nostru dedicat cărții lui Alister McGrath, C.S. Lewis. O viață. Toamna trecută am revizitat poate cea mai cunoscută carte a lui, Creștinism, pur și simplu, printr-o serie de citate Un strop de viață. Apoi ne-am îndreptat atenția asupra unor lucrări de ficțiune mult, mult mai puțin cunoscute decât Cronicile din Narnia, însă extrem de valoroase în felul lor: Departe de planeta tăcutăPerelandra și That Hideous Strength.

Luna aceasta, vom descoperi câteva cărți și eseuri de-ale lui C.S. Lewis, din nou, mai puțin cunoscute, însă care ascund o comoară de idei valoroase.


Pe lângă Cronicile din Narnia, există și alte lucrări de ficțiune ale lui C.S. Lewis în care strălucește imaginația sa – botezată de credința creștină, dar și îmbogățită de erudiția sa și pasiunea pentru mitologie. Pentru Lewis, prin Întrupare, Mitul a devenit Realitate. Așa cum considerau și unii Părinți ai Bisericii, nu doar profeții biblici au pregătit calea pentru Întrupare; lor li se pot adăuga chiar și filosofii și povestitorii greci – miturile și filosofia fiind premergătoare și găsindu-și împlinirea în adevărata poveste creștină. De aceea, așa cum arată unii critici ai creștinismului fără să își dea seama că argumentul se întoarce împotriva lor, găsim în atâtea mitologii ideea unui zeu care coboară din ceruri, se sacrifică și reînvie. Deși corupte de păcatul și promiscuitatea omenească, miturile se bazează pe o realitate mai solidă decât ne-am închipui noi, și unele dintre ele conțin sclipiri de frumusețe cerească. În episodul 3 al sezonului nostru aniversar, aflați mai multe despre faptul că, în opinia și cuvintele lui C.S. Lewis, miturile, basmele și poveștile spun cel mai bine ceea ce trebuie spus.

Continuă lectura „„Till We Have Faces: A Myth Retold” de C.S. Lewis”

CARTEA E O VIAȚĂ, sezon aniversar, ep.3 – De ce să citim basme și literatură de ficțiune


Astăzi vom încerca să răspundem la întrebări precum „Este bine să citim basme, povești, literatură fantastică? Cum ar trebui să abordeze un creștin această literatură în special, dar și literatura de ficțiune, în general?

Continuă lectura „CARTEA E O VIAȚĂ, sezon aniversar, ep.3 – De ce să citim basme și literatură de ficțiune”

„Frumusețea va salva lumea”


Într-o zi, Dostoievski a lăsat să-i scape această enigmatică observație: „Frumusețea va salva lumea”. Ce înseamnă asta? Multă vreme am gândit că astea erau numai cuvinte. Cum era posibil? Când oare, în tot cursul sângeroasei noastre istorii, frumusețea a salvat pe cineva de ceva? Da, a înnobilat, a exaltat. Dar cine a fost salvat?

Asta se întreba Aleksandr Soljenițîn în discursul său de acceptare a Premiului Nobel, în 1970 – O întrebare cu atât mai actuală acum, când parcă suntem din ce în ce mai mult înconjurați de urâțenie, de lipsă de sens, când realitatea este deconstruită și redusă la nivelul utilitarismului și al eficienței. Am ajuns să considerăm că frumusețea este subiectivă doar pentru că lumea spune că este așa, numind urâtul „frumos”. Credem că aceasta este realitatea, însă, îndepărtându-ne de frumos, am ajuns să nu o mai înțelegem și, de fapt, să nu mai înțelegem ce înseamnă să fii om. Frumusețea conține ordine, structură, ierarhie, adevăr, bine și uimire, iar lumea de astăzi le respinge pe toate. Mai are, oare, rost o discuție despre frumusețe în epoca noastră secularizată și desacralizată?


Este o perioadă fără seamăn pentru cei ce admiră operele unor autori precum C.S. Lewis sau J.R.R Tolkien. Domeniul studierii lor înflorește și sunt din ce în ce mai mulți creștini de toate confesiunile și tradițiile care pătrund în mediul academic și le abordează opera din diferite unghiuri, există numeroase cărți, podcasturi, conferințe și dezbateri ale admiratorilor celor mai proeminenți dintre Inklings, organizate chiar în zile precum cea de astăzi, când se sărbătorește „Hobbit’s Day”. Și pe bună dreptate ne putem întreba, de ce atâta interes? Ce rost are să tot studiezi niște cărți care nici nu au împlinit bine 50 de ani. Cred că răspunsul este faptul că noi am pierdut ceva – ceva ce ei știau, simțeau și credeau, și de care noi am fost vitregiți, sau la care am renunțat de bunăvoie. Iar unul dintre aceste lucruri pierdute este tocmai Frumusețea, și de aceea articolul festiv de astăzi este dedicat modului în care ea se reflectă în opera lui Tolkien, și legătura ei cu viața noastră creștină.

Dar mai întâi să vedem cum își continuă Soljenițîn discursul:

Continuă lectura „„Frumusețea va salva lumea””
%d blogeri au apreciat: