În lumina celor dezvăluite de raportul RZIM în februarie 2021, lăsăm la latitudinea fiecărui cititor să discearnă dacă lectura cărților lui Razvi Zacharias ar mai fi potrivită sau nu. Știm că Dumnezeu a lucrat în viața multor oameni, în mod autentic, prin prelegerile sale, și că și noi am descoperit idei valoroase la momentul potrivit, din cărțile sale mai vechi și scrise înainte de perioada menționată în raportul RZIM. Știm de asemenea că Dumnezeu cunoaște tot adevărul, ne smerim și ne cutremurăm în fața unor astfel de căderi, știind că și noi suntem supuși păcatului și că fără El suntem pierduți.
Acestea fiind spuse, vom păstra pe blog recenziile cărților sale care prezintă idei bune, ce nu contrazic adevărul revelat de Dumnezeu în Sfânta Scriptură, și îndemnăm la citirea cu spirit critic atât a cărților lui, cât și a cărților oricărui alt autor, știind că întreg adevărul vine de la Domnul, și nu de la vreun om.
Autor: Irina Enache
Sunt absolventă a Facultăţii de Biotehnologii, din ianuarie 2015 lucrez într-o multinațională şi am fost voluntar la „Radio Vocea Evangheliei“ din 2011 până în 2020. Prima mea colaborare cu RVE a fost reprezentată chiar de primul episod al emisiunii „Cartea e o viaţă“. Pentru mine, emisiunea și blogul sunt modalitățile de a folosi una dintre pasiunile mele, lectura, în folosul altor cititori interesaţi. Autorii care m-au influențat cel mai mult și continuă să mă inspire sunt J.R.R. Tolkien și C.S. Lewis.
În 2019 am absolvit un curs de consiliere creștină, lucru care s-a reflectat în genul de cărți pe care le-am citit și care mă pasionează. Am abordat de asemenea un subiect mai puțin discutat în mediul românesc, cel al bolilor psihice, privit dintr-o perspectivă creștină, iar rezultatele studiului meu le puteți găsi pe blogul https://intunericulnuvabirui.wordpress.com/.
Mă puteți găsi și pe Goodreads pentru a vedea ce mai citesc: https://www.goodreads.com/user/show/51556502-yeranouhi
Un strop de viaţă #62
Aţi auzit că s-a zis: „Ochi pentru ochi, şi dinte pentru dinte”. Dar Eu vă spun: Să nu vă împotriviţi celui ce vă face rău. Ci, oricui te loveşte peste obrazul drept, întoarce-i şi pe celălalt. Orişicui vrea să se judece cu tine, şi să-ţi ia haina, lasă-i şi cămaşa. Dacă te sileşte cineva să mergi cu el o milă de loc, mergi cu el două. (Matei 5:38-41)
Întoarcerea celuilalt obraz nu era un act pasiv; era anticipativ. „Inferiorul” spunea: „Sunt o fiinţă umană, la fel ca tine. Refuz să mai fiu umilit. Sunt egalul tău. Dacă vrei să mă loveşti din nou, va trebui să recunoşti asta.” Isus nu învaţă: „Încaseaz-o doar.”, ci exact opusul: „Nu te lăsa, preia controlul situaţiei, dar nu răspunde asupritorului tău în termenii lui.”
Du sacul soldatului încă o milă. Arată-i bunătate, în ciuda acestei insulte şi forţări revoltătoare. Depăşeşte împrejurările. Fă neprevăzutul. Răstoarnă situaţia şi, astfel, recâştigă-ţi demnitatea.
Steve Chalk, Alan Mann, Mesajul pierdut al lui Isus
„Mesajul pierdut al lui Isus“ de Steve Chalke şi Alan Mann
Vă propun astăzi o carte mai puţin cunoscută, a unor autori probabil şi mai puţin cunoscuţi în România, dar cu un titlu provocator: Mesajul pierdut al lui Isus, scrisă de Steve Chalke şi Alan Mann.
Steve Chalke s-a născut în sudul Londrei în 1955 şi încă de pe vremea adolescenţei a devenit creştin şi a decis să-şi petreacă viaţa luptând împotriva sărăciei şi punând bazele unor proiecte caritabile în acest sens. A studiat la Colegiul Spurgeon şi a fondat, împreună cu soţia sa, organizaţia Oasis Trust în 1985. Această organizaţie a dat naştere unui grup de organizaţii caritabile care operează acum în 11 ţări de pe 5 continente, pentru a oferi adăpost, educaţie şi îngrijire medicală. Steve Chalke este în prezent şi pastor al bisericii centrale din Waterloo, Londra. Pe co-autorul său pentru cartea Mesajul pierdut al lui Isus, Alan Mann, îl puteţi descoperi chiar pe blogul său. Continuă lectura „„Mesajul pierdut al lui Isus“ de Steve Chalke şi Alan Mann”
Un strop de viaţă #61
Doamne, dă-mi harul uimirii. Surprinde-mă, uimeşte-mă, uluieşte-mă în fiecare colţ al universului Tău. Dăruieşte-mi încântarea de a vedea cum Hristosul Tău trăieşte în zece mii de locuri, minunat în trup şi minunat nu în ochii Lui, ci în ochii Tatălui, prin trăsăturile chipurilor oamenilor. Uimeşte-mă în fiecare zi cu faptele Tale minunate şi fără de număr. Nu cer să înţeleg raţiunea lor, ci doar să mă împărtăşesc din uimirea pe care mi-o provoacă.
Brennan Manning, în Evanghelia vagabonzilor
Un strop de viaţă #59
Spiritualitatea uimirii presupune conştienţa faptului că lumea este plină de har, că, în vreme ce păcatul şi războiul, boala şi moartea sunt teribil de reale, prezenţa plină de dragoste şi puterea lui Dumnezeu printre noi sunt cu atât mai reale.
Brennan Manning, Evanghelia vagabonzilor
CARTEA E O VIAȚĂ 