Botezul Domnului, sărbătorit astăzi, 6 ianuarie, a inspirat o mulțime de comentarii și predici ale Părinților Bisericii și ale multor alți creștini după ei. Sărbătoarea a fost atestată pentru prima dată de Clement din Alexandria, în secolul al III-lea. Iar începând cu secolul al IV-lea avem mărturii numeroase despre Epifanie, arătarea Domnului sau dezvăluirea Sfintei Treimi prin Botezul Domnului, din predicile ţinute de Părinţii Bisericii cu ocazia acestei sărbători.
Scrierile lor atribuie o mulțime de semnificații acestui eveniment. În primul rând, în această zi, Sfânta Treime s-a arătat lumii: Dumnezeu Tatăl, prin glasul care zice: „Acesta este Fiul meu preaiubit, în care Îmi găsesc toată plăcerea”, Duhul Sfânt în chip simbolic de porumbel, care odihneşte peste Hristos, şi Mântuitorul botezat de Ioan în apa Iordanului. Botezul este și prefigurarea pogorârii lui Hristos în apele negre ale morții, pentru a lua asupra Lui păcatele și suferințele noastre. De asemenea, prin cufundarea în apele Iordanului, Isus Hristos sfinţeşte apele, pregătind botezul creştin. Botezul Domnului Hristos este o rezidire a omului.
Iată ce mare importanță era acordată acestui eveniment și, prin urmare, și sărbătorii de astăzi, prin care ne facem și noi părtași la acesta. De aceea, în continuare, vom descoperi câteva fragmente din omiliile a trei Părinți ai Bisericii, care dezvăluie noi înțelegeri și dimensiuni ale Botezului Domnului și semnificației acestuia pentru noi:
Continuă lectura „Părinții Bisericii: Despre Epifanie”
CARTEA E O VIAȚĂ 