Descoperă frumusețea numelor lui Isus este invitația pe care ne-o lansează Asheritah Ciuciu, autoarea unei cărticele cu meditații de Advent.
Suntem atât de absorbiți de toate pregătirile, încât dimineața de Crăciun vine peste noi pe nesimțite și ajungem să ne simțim vinovați că nu avem mai mult entuziasm față de Isus în ziua în care ar trebui să sărbătorim nașterea Sa, observă ea în introducerea cărții.
Continuă lectura „„Descoperă frumusețea numelor lui Isus” de Asheritah Ciuciu”Astăzi sunt nerăbdătoare să vă prezint un volum inedit, cizelat de experiența îmbolnăvirii de COVID-19 a autorului. Este vorba despre volumul De ce Binele se cuvine să ne afle pregătiți scris de Mihai Frățilă, Episcop greco-catolic de București. Noi am mai prezentat și celelalte două cărți ale domniei sale apărute la Editura Humanitas, Poate fi trimis Dumnezeu în exil? și Există o zare.
Continuă lectura „„De ce Binele se cuvine să ne afle pregătiți – Un jurnal din vremea pandemiei” de Mihai Frățilă”Madeleine L’Engle spune că arta care nu este bună prin definiție nu este artă creștină, în timp ce, pe de altă parte, arta bună, adevărată și frumoasă este artă creștină, indiferent ce crede artistul.
Continuă lectura „Frumusețe în întuneric #8 – Slujirea audienței”Reintroducerea basmelor în imaginația mea răscumpărată m-a ajutat să-L văd pe Făcător, Cuvântul Său și bogatele povești umane (dar câteodată călăuzite de Duhul) ca fiind interconectate. Era ca și cum ai ține cristalul complex al Scripturii sus în lumină, să vezi că este frumos și complet, iar apoi să descoperi pe trotuar stropi de culori refractate. Culorile nu sunt Scriptura, nici nu sunt lumina din spatele ei. Mai degrabă, ele sunt o expresie a adevărului, născută din lumina de dincolo, încadrată de prisma revelației, căreia i se dă o formă pe teren solid. Ultimele mele zile de facultate le-am petrecut studiind cărțile Ezechiel și Iacov la ore, scriind versuri de cântece pe marginea bibliografiei și citind, în sfârșit, Stăpânul inelelor, acea extraordinară mare de stropi de lumină refractată.
Continuă lectura „Frumusețe în întuneric #6 – Imaginație integrată”S-ar putea să-i înveți pe copiii tăi să le fie teamă să facă ceva greșit, dar asta nu înseamnă că i-ai învățat să iubească să facă ce e corect.
Harul nu înseamnă permisiunea de a fi pasiv ca părinte; mai degrabă înseamnă participarea într-o forță activă care „ne învață” încontinuu să spunem nu oricărui lucru care nu este de la Dumnezeu și da oricărui lucru care este. Acesta este harul pe care vrei să-l cunoască copiii tăi – harul de a face ce este bine și de a te abține să faci ce este greșit.
Din experiența noastră în lucrarea cu părinții am observat că părinții care sunt duri, critici și legaliști închid și pierd inimile copiilor lor. Dar cei care sunt blânzi, iubitori și plini de har deschid și câștigă inimile copiilor lor. Pentru a modela voința copiilor voștri, mai întâi trebuie să le deschideți inimile cu harul care îi zidește – cuvinte de iubire, bunătate, milă, respect, încurajare și speranță.
Pentru a captiva pe deplin voința, însă, copilul vostru are nevoie să audă și harul, și adevărul – să experimenteze iertarea care vine prin har și să înțeleagă standardele de comportament evlavios care vin prin adevăr.
Clay și Sally Clarkson, The Lifegiving Parent
CARTEA E O VIAȚĂ 