Un strop de viață pentru părinți #75


Când copiii trebuie să se ierte unii pe alții (partea a II-a)

Alege-ți momentul cu înțelepciune.

Asumă-ți propria păcătoșenie.

Îi învățăm pe copiii noștri că dacă cineva le cere iertare, ce este bine să facă este să-i ierte.

Nu ține socoteala greșelilor.

Oamenii iertați sunt oameni care îi iartă pe alții.

Doamne Tată, îți mulțumesc că mă ierți! Nu vreau ca copiii mei să înțeleagă în mod greșit ce este iertarea pentru că îi forțez eu să spună scuze goale. Ajută-mă să dau exemplu de inimă care se pocăiește și să îi învăț să-și ceară iertare într-un mod biblic. Îmi pare rău dacă am adunat resentimente față de copiii mei sau faptele lor. Ajută-mă să fiu un părinte iertător. Doamne, dă-ne tuturor inimi umile, gata să arate îndurare și grabnice să ierte! În numele lui Isus, amin.

Amber Lia și Wendy Speake, Parenting Scripts

Un strop de viață pentru părinți #74


Când copiii trebuie să se ierte unii pe alții (partea I)

În cuvintele pastorului John Piper, iertarea înseamnă:

1. Să nu te răzbuni.

2. Să nu întorci rău pentru rău.

3. Să dorești binele celui care ți-a greșit.

4. Să te îndurereze necazurile lui.

5. Să te rogi pentru binele lui.

6. Să cauți împăcarea atât cât depinde de tine.

7. Și să îi vii în ajutor la nevoie.

Scenarii pentru părinți:

„Ce trebuie să faci ca să repari relația?”

„Știu că ești supărat/ă, dar sper că la un moment dat vei putea să repari relația cu tatăl/fratele/sora tău/ta.”

Amber Lia și Wendy Speake, Parenting Scripts

Un strop de viață pentru părinți #73


Când copiii pârăsc

Există o singură persoană pe care o poți controla. Pe tine însuți.

Tendința celor mai mulți dintre noi este să începem și să încheiem cu nuiaua disciplinării și să o mânuim într-un mod inconsecvent. Dar disciplinarea inconsecventă, fără ucenicie, este lipsită de putere. Disciplinarea are nevoie de fundamentul uceniciei.

Dacă ucenicia înseamnă a-l învăța pe un mititel să distingă binele de rău, atunci disciplinarea înseamnă să îi reamintești ce știe deja că este adevărat. Trebuie să știe ce este binele înainte să începem să-i disciplinăm pentru că fac ceva greșit. Nu pare cumva pe dos să disciplinezi un copil mic pentru că face ceva greșit despre care nu ați vorbit niciodată? Ucenicia înseamnă să vorbești despre ce este bine când se culcă și când se trezesc și tot timpul pe cale alături de noi.

Doamne, Îți mulțumesc că nu renunți niciodată la mine. Tu ești îndurător și bun mereu, spui întotdeauna adevărul prin Cuvântul Tău cel viu și prin Duhul Tău. Învață-mă, Doamne, să fiu mai asemănător cu Tine ca părinte. Vreau să fac din copiii mei ucenici ai Tăi. Vreau să-i învăț să distingă binele de rău. Îi voi disciplina cu blândețe când aleg să facă ce este greșit. Și de-acolo, știu că, cu ajutorul Tău, ei pot alege autodisciplina. Acesta este scopul. Ajută-i, Doamne. Și ajută-mă pe mine. Mă rog în numele lui Isus, amin.

Amber Lia și Wendy Speake, Parenting Scripts

Un strop de viață pentru părinți #72


Când copiii vorbesc pe un ton mânios, obraznic sau plângăcios (2)

Scenariu pentru părinți:

„Cum poți să spui asta altfel?”

„Mai încearcă o dată.”

„Hai să luăm o pauză și să ne calmăm. Când poți să vii și să vorbești cu mine pe un ton normal și calm, o să te ascult bucuros. Apoi putem să vedem ce îți trebuie. Vreau să te ajut, dar nu pot să te ajut când îmi vorbești așa.”

Nu putem să spunem adevărul în dragoste dacă nu este niciun adevăr sau nicio dragoste din care să extragem ceea ce spunem.

Dacă vreau să-i învăț să-mi vorbească cu iubire și respect, atunci trebuie să mă port și eu în modul în care vreau ca alții să se poarte cu mine, așa cum ne îndeamnă Dumnezeu să facem în Luca 6:31.

Putem să abordăm păcatul lor fără să-l adaugăm și pe al nostru în acest proces.

„Un răspuns blând potoleşte mânia, dar o vorbă aspră aţâţă mânia.” (Proverbe 15:1)

Tată, Tu ești bun. Îți mulțumesc că ne iubești pe mine și pe copiii mei, chiar și atunci când suntem nepoliticoși, când ne miorlăim sau ne plângem. Curăță-ne gurile prin curățarea inimilor noastre. Ajută-mă să mă opresc și să mă gândesc foarte bine la felul în care îi răspund copilului meu în loc să ripostez. Lucrează și în inima lui/ei, astfel încât să învețe să îmi vorbească cu respect, bunătate și iubire. Ajută-i să mă vadă ca un model în această privință. Doamne, ajută-ne să fim o familie în care să ne onorăm unii pe alții mai presus de noi înșine. Ajută-ne să ne încurajăm unii pe alții în creșterea în maturitate și dă-ne tuturor har unii pentru alții când greșim. În numele lui Isus, amin.

Amber Lia și Wendy Speake, Parenting Scripts

Un strop de viață pentru părinți #71


Când copiii vorbesc pe un ton mânios, obraznic sau plângăcios (1)

Când ripostăm, suntem neputincioși și impulsivi. Asta este ceea ce facem când ne simțim jigniți și mânioși. Când reacționăm, ne gândim, ne stăpânim și o facem cu intenție. Asta este ceea ce facem când vedem o situație negativă ca pe o ocazie bună pentru creștere, cizelare și binecuvântare.

Să ripostezi sau să nu ripostezi?

În esență, reacționăm atunci când încetăm să mai fim surprinși de caracterul copilăros, imaturitate și păcătoșenie.

A fi părinți buni înseamnă să fim pregătiți să vedem toate aceste momente ca ocazii în care să arătăm care este reacția adecvată unii față de alții prin felul în care noi reacționăm în mod potrivit.

Suntem mame și tați împuterniciți de Duhul Sfânt să binecuvântăm, nu să blestemăm, să oferim consecințe pline de iubire și disciplinări blânde, alegând să facem ceea ce spunem.

Amber Lia și Wendy Speake, Parenting Scripts
%d blogeri au apreciat: