„Sfârşitul raţiunii“ de Ravi Zacharias


În lumina celor dezvăluite de raportul RZIM în februarie 2021, lăsăm la latitudinea fiecărui cititor să discearnă dacă lectura cărților lui Razvi Zacharias ar mai fi potrivită sau nu. Știm că Dumnezeu a lucrat în viața multor oameni, în mod autentic, prin prelegerile sale, și că și noi am descoperit idei valoroase la momentul potrivit, din cărțile sale mai vechi și scrise înainte de perioada menționată în raportul RZIM. Știm de asemenea că Dumnezeu cunoaște tot adevărul, ne smerim și ne cutremurăm în fața unor astfel de căderi, știind că și noi suntem supuși păcatului și că fără El suntem pierduți.
Acestea fiind spuse, vom păstra pe blog recenziile cărților sale care prezintă idei bune, ce nu contrazic adevărul revelat de Dumnezeu în Sfânta Scriptură, și îndemnăm la citirea cu spirit critic atât a cărților lui, cât și a cărților oricărui alt autor, știind că întreg adevărul vine de la Domnul, și nu de la vreun om.

Continuă lectura „„Sfârşitul raţiunii“ de Ravi Zacharias”

Un strop de viaţă #59


Spiritualitatea uimirii presupune conştienţa faptului că lumea este plină de har, că, în vreme ce păcatul şi războiul, boala şi moartea sunt teribil de reale, prezenţa plină de dragoste şi puterea lui Dumnezeu printre noi sunt cu atât mai reale.

Brennan Manning, Evanghelia vagabonzilor

Un strop de viaţă #50


În tot ce faci, să ai pasiunea centrată pe Dumnezeu, pasiunea care-L înalţă pe Cristos, pasiunea hrănită de Biblie, şi să găseşti modalităţi de a o exprima, de a trăi pentru ea şi de a muri pentru ea. Aşa vei lăsa în urma ta ceva durabil. Nu-ţi vei irosi viaţa.

Fiindcă toate lucrurile de care te bucuri în Cristos – în calitate de creştin, ca persoană care crede în Cristos – se datorează morţii lui Cristos. Şi întreaga ta bucurie în orice lucru ar trebui să fie deci o bucurie în crucea prin care ţi-au fost cumpărate toate binecuvântările, cu preţul morţii Fiului lui Dumnezeu, Isus Cristos.

John Piper, Nu-ţi irosi viaţa

Un strop de viaţă #42


În timpul celor treizeci de luni în care am zăcut în această cameră, zeci de oameni au murit, iar locurile lor au fost luate de alţii, îşi aminteşte el. Dar aici trebuie spus că s-a petrecut un fapt remarcabil: nici unul nu a murit ateu. Fascişti, comunişti, ucigaşi, hoţi, preoţi, moşieri bogaţi şi ţărani foarte săraci fuseseră închişi împreună în celula noastră; totuşi, niciunul dintre ei nu a murit fără să se fi împăcat cu Dumnezeu şi cu semenii. E uşor să fii ateu în împrejurări plăcute. O convingere fermă rezistă unor presiuni enorme; nu am văzut ca ateismul să reziste în faţa morţii.

Richard Wurmbrand, Cu Dumnezeu în subterană

Un strop de viaţă #34


Imaginaţi-vi-L pe Dumnezeu, după ce a privit cu mare tristeţe la virusul răului care I-a infectat creaţia, punându-Şi deoparte prerogativele proprii, pentru a îmbrăca învelişul unei celule victime a acelui virus oribil, cu scopul de a vaccina omenirea împotriva morţii şi a distrugerii care vor urma negreşit. O analogie indică slab adevărul; nimic n-ar putea avea mai multă forţă decât simpla afirmaţie „El S-a făcut păcat pentru noi.”

Philip Yancey şi Dr. Paul Brand, Creaţi după Chipul Său