Un strop de viaţă #305


Frica nu e altceva decât gândul că dragostea lui Dumnezeu se termină. Credeai cumva că Eu Mă termin, că grânarele Mele au ziduri, că Eu nu voi fi de ajuns? Dar, copilul Meu, Eu sunt nesfârşit. Ce poate lua sfârşit în Mine? Cumva viaţa? Pacea? Fericirea? Sau orice alt lucru de care ai nevoie? Nu îţi dă Tatăl tău întotdeauna tot ce-ţi trebuie? Eu sunt Pâinea Vieţii şi pâinea Mea pentru tine nu se va termina niciodată. Frica Îl crede pe Dumnezeu limitat şi îşi închipuie că n-o să aibă destul, dar cum de nu ai înţeles, în timp ce numărai cele o mie de daruri, darurile infinite, că aceasta e o minciună şi inima tuturor fricilor? În Mine binecuvântările nu se sfârşesc niciodată, pentru că dragostea mea pentru tine nu se sfârşeşte niciodată. Dacă bunătatea Mea faţă de tine ar înceta, atunci Eu aş înceta să exist. Fiindcă există un Dumnezeu în cer, există şi har pe pământ; căci Eu sunt Dumnezeul care Se revarsă, din care curg veşnic dragostea şi harul.

Ann Voskamp, O mie de daruri

 

Un strop de viaţă #231


Alege astăzi: să încurajezi, nu să critici; să zâmbeşti, nu să te încrunţi; să ierţi, nu să ai resentimente; să iubeşti, nu să urăşti; să aduci laude, nu să stai îmbufnat; să ai relaţii, nu să fii izolat; să renunţi, nu să te agăţi de ceva; să oferi har, nu să te plângi; să creşti, nu să stagnezi; să dansezi, nu să boceşti; să-ţi hrăneşti sufletul, nu să-l înfometezi; frumuseţea, nu urâţenia; slujirea, nu egocentrismul; viaţa, nu moartea.

Jane Rubietta, Finding Life

Un strop de viață #190


Pentru a fi recunoscător, trebuie să învăţ să fac faţă cu har şi perseverenţă dezamăgirii şi amânării împlinirii nevoilor mele. Acesta este motivul pentru care postul sau stilul de viaţă simplu sunt nişte instrumente atât de puternice ale transformării. Experienţa frustrării şi a dezamăgirii este de neînlocuit în dezvoltarea unei inimi recunoscătoare.

John Ortberg, O dragoste mai presus de rațiune

„O dragoste mai presus de rațiune“ de John Ortberg


Astăzi vom descoperi o altă carte care abordează subiectul dragostei. Însă nu dragostea pe care lumea o promovează şi o îmbrăţişează, care astăzi e şi mâine a dispărut, ci O dragoste mai presus de raţiune. Aşa se numeşte cartea scrisă de John Ortberg, pe care v-o propun astăzi și care se află și pe lista celor 5 altfel de cărți despre dragoste. Continuă lectura „„O dragoste mai presus de rațiune“ de John Ortberg”

Un strop de viaţă #100


Creştinii aflaţi în întunericul depresiei pot să se întrebe cu disperare: „Cum pot să ştiu că sunt cu adevărat un copil al lui Dumnezeu?” De obicei ei nu pun această întrebare pentru a li se aminti faptul că suntem mântuiţi prin har, prin credinţă. Ei ştiu acest lucru. Se întreabă cum pot să ştie dacă credinţa lor este reală. Dumnezeu trebuie să ne călăuzească atunci când alegem modul în care răspundem, iar cunoaşterea persoanei ne va ajuta să ştim ce să spunem.

S-ar putea ca primul şi cel mai bun lucru pe care îl putem spune să fie: „Te iubesc şi nu te voi părăsi”. În aceste cuvinte se poate ca cineva să simtă prezenţa susţinătoare a lui Dumnezeu, pe care s-ar putea să nu o simtă în niciun alt mod. Sau, în al doilea rând, am putea spune: „Nu mai privi la credinţa ta şi îndreaptă-ţi atenţia spre Hristos. Credinţa ne este susţinută când privim la Hristos, cel răstignit şi înviat, nu când ne luăm ochii de la Hristos pentru a ne examina credinţa. Dă-mi voie să te ajut să priveşti la Hristos.” În mod paradoxal, dacă vrem să experimentăm bucuria credinţei, nu trebuie să ne concentrăm mult asupra ei. Trebuie să ne concentrăm asupra măreţiei Mântuitorului nostru.

John Piper, Când nu-L doresc pe Dumnezeu