Crucea lui Cristos nu este bucata de lemn pe care a purtat-o pe umerii Lui și pe care a fost, în cele din urmă, țintuit. Ea înseamnă, în general, toate necazurile celui credincios, ale cărui suferințe sunt suferințele lui Cristos. În general, crucea lui Cristos înseamnă toate necazurile pe care Biserica le suferă pentru Cristos. (…)  Este avantajos pentru noi să știm toate aceste lucruri, ca nu cumva să fim înghițiți de întristare sau să cădem în disperare, atunci când vedem că adversarii noștri ne persecută cu cruzime, ne excomunică și ne ucid. Să nu uităm însă, după exemplul lui Pavel, că trebuie să ne lăudăm cu crucea pe care o purtăm, nu pentru păcatele noastre, ci de dragul lui Cristos. Dacă privim doar la noi înșine în suferințele noastre, ele nu devin doar cumplite, ci și insuportabile. Dar atunci când putem spune „suferințele Tale ne copleșesc” sau, după cum se spune în Psalmul 44:22: „din pricina Ta suntem junghiați în toate zilele”, atunci aceste suferințe nu sunt doar ușoare, ci și dulci, după cum ni se spune în Matei 11:30: „Căci jugul Meu este bun și sarcina Mea este ușoară.”

Martin Luther, Comentariu asupra epistolei către Galateni