Recomandări de lectură pentru 2022

Un an nou binecuvântat și plin de lecturi constructive vă doresc!

Mulțumim că ați fost alături de noi și în anul 2021, care pentru noi a fost unul special, aniversar pentru că am împlinit 10 ani de CARTEA E O VIAȚĂ!

Uitându-mă în urmă la cărțile pe care le-am citit în 2021, îmi place să urmăresc cum interesele mele, aparent diverse și fără prea mare legătură unele cu altele, pentru consiliere, sau pentru povești, sau pentru scrierile unor părinți duhovnicești din primele veacuri sau din tradiția răsăriteană, se unesc în două cuvinte: frumusețe și vindecare. Cam despre asta este vorba în titlurile de mai jos, așa că iată lista mea de recomandări pentru anul 2022.

1. „Din cer au căzut trei mere”, de Narine Abgarian, este o poveste scrisă cu multă candoare, despre locuitorii unui sat armean, Maran. Totuși povestea nu poate fi plasată în spațiu, nici chiar în timp (desi ar parea ca se petrece in preajma unor evenimente precum Primul Război Mondial) ci este undeva suspendată între lumea noastră și o lume de basm. Pasiunea mea pentru cultura și istoria Armeniei m-a ajutat să disting o mulțime simboluri armenești, sau chiar elemente care aduc aminte de genocidul armean. Totuși nu trebuie să vă faceți griji dacă nu v-ați documentat despre o asemenea cultură până acum, pentru că povestea transcende limitele culturale și chiar temporale. Dincolo de încărcătura simbolistică și culturală puternică, este un roman frumos și plin de speranță. 

În ciuda suferințelor de toate felurile care se succed, război, cutremure, foamete, boli, sărăcie, prezentate discret, însă care își lasă amprenta asupra ținutului de basm și a personajelor principale, oamenii din Maran primesc o nouă speranță: viață, renaștere și continuitate acolo unde totul era pe moarte, atunci cand chiar și memoria lucrurilor era amenintață.

„Am vrut să scriu o carte al cărei sfârșit să ofere speranță. Omenirea are mare nevoie de speranță, de povești despre bine.“, spunea autoarea. Și vă asigur că „Din cer au căzut trei mere este o astfel de carte.

2. ”Sensing God” de Joel Clarkson ne ajută să înțelegem cum Îl putem experimenta pe Dumnezeu cu ajutorul artei și creativității, naturii și hranei, muzicii și frumuseții. Suntem trași tot mai mult spre o lume digitală, virtuală suntem deconectați de natură, de lumea din jurul nostru și de noi înșine, nu mai știm ce să facem cu simțurile, cu trupurile noastre și mai ales ce legatură au acestea cu credința și de aceea cred că o asemenea carte este vitală. Aș argumenta că Biserica a știut, de-a lungul veacurilor, cum să îmbine arta, natura, frumusețea și credința, însă noi le-am pierdut valoarea și simbolistica, aruncându-le în derizoriu sau chiar considerându-le rele. Însă Joel Clarkson încearcă să reînvie și să inspire în noi dorința de a trăi o viață creștină sănătoasă care să vadă gloria lui Dumnezeu țesută în fibra lumii noastre, să „gustăm și să vedem cât de bun este Domnul” și să participăm și noi la această viață și bunătate. Joel este compozitor de muzică atât pentru biserică și săli de concerte, cât și pentru film și televiziune, și este fratele autoarei despre care voi vorbi în continuare.

3. ”This Beautiful Truth” de Sarah Clarkson. Pe Sarah o cunoaștem deja datorită cărții ”Book Girl”, care a fost și inspirația noastră pentru seria „Oameni ai cărții”.

Însă ”This Beautiful Truth” este o carte cu totul deosebită, în care Sarah își povestește cu deosebită deschidere și vulnerabilitate viața ei cu un tip de tulburare psihică, care amenința să-i dea peste cap nu numai viața profesională și socială, ci și întreaga ei concepție despre Dumnezeu și încredere în El. A reușit să lupte cu aceasta, agățându-se cu toată puterea de Dumnezeu, căutând și cultivând frumusețea Lui în casa ei, în orice loc se afla, în biserică, printr-o închinare liturgică (lucru care, la fel ca la fratele ei, Joel, m-a interesat în mod deosebit), prin cărți și povești minunate care să o inspire să lupte mai departe cu răul. A fost o carte impresionantă până la lacrimi, care arată într-un mod foarte personal puterea frumuseții de a pătrunde în locurile cele mai întunecate și devastate de păcat și stricăciune .

4. Apoftegmele Părinților deșertului, versiunea coptă sahidică sau Patericul copt, ediţie critică, studiu introductiv, note, revizie finală, concordanţă de Ștefan Colceriu. Patericul egiptean a avut un rol crucial în dezvoltarea spiritualității și culturii creștine, iar datorită muncii unei echipe de filologi clasici, teologi și filozofi, ne putem și noi bucura de zicerile, pildele și exemplele unor părinți ai pustiei care au trăit cu un picior pe pământ și unul în cer și ne-au lăsat o bogăție spirituală care să ne inspire, îndrume și mustre și pe noi astăzi. Ediția este atât de frumos alcătuită, încât chiar am simțit că țin în mână o bijuterie. 

5. ”Waiting on the Word. A poem a day for Advent, Christmas and Epiphany”. Mi-am dorit de mult timp să-l descopăr pe Malcolm Guite, un autor pe care îl cunoșteam puțin doar pentru că fusese invitat la niște podcasturi despre Tolkien (și oricum mi se pare că arată ca un veritabil hobbit). Însă, știam că, pe aceeași notă cu Joel și Sarah Clarkson, și el este preocupat de relația dintre artă și credință (preocupare pe care o împărtășim și noi, după cum puteți vedea în episodul special CARTEA E O VIAȚĂ, sezon aniversar, ep.7 – Artă și credință), iar cartea de față este, așa cum îi spune subtitlul, o colecție de poezii ale unor autori diverși, precum Christina Rosetti, Samuel Taylor Coleridge, William Blake, John Donne sau G.K. Chesterton, explicate și interpretate mai apoi de Malcolm Guite, pentru Advent, Crăciun și perioada de până la Epifanie – însă nu numai, aș zice eu; uneori, nu putem aștepta până în luna decembrie pentru a gusta puțin din frumusețea unei poezii și de a ne aminti de misterul și însemnătatea Întrupării, care sfințește imaginația și creativitatea și ne însuflețește credința.

6. „Pledoarie pentru dialog. Protestantism și ortodoxie” de Ovidiu Dorin Druhora. Nu voi intra în multe detalii despre această carte, pentru că va urma un episod CARTEA E O VIAȚĂ dedicat acesteia, însă consider că este o carte deosebit de importantă pentru inițierea unui dialog teologic onest, lipsit de prejudecăți, între tradiția majoritară din țara noastră, și protestantism.

7. „Biserica Ortodoxă de Răsărit” de John Anthony McGuckin, unul dintre cei mai pătrunzători și prolifici exponenți contemporani ai ortodoxiei răsăritene, autor a peste treizeci de volume, este profesor de studii creștine bizantine la Union Theological Seminary and Columbia University și profesor de Creștinism timpuriu la Theological Faculty of the University of Oxford. Este arhiepiscop al Bisericii Ortodoxe Române și membru al Royal Historical Society. Cartea este  o prezentare istorică și doctrinară a Ortodoxiei de la origini până azi – o istorie care ne cuprinde și pe noi, și de aceea o consider o lectură obligatorie, având în vedere că ne găsim în spațiul românesc majoritar ortodox. Fiind scrisă de un occidental, consider că are avantajul de a fi mai puțin părtinitoare, și dimpotrivă, descrie într-un mod plin de farmec parcursul istoriei și gândirii ortodoxe de-a lungul veacurilor și în diverse locuri.

8. ”Every Moment Holy” de rev. Douglas Kaine McKelvey – rugăciunile din această carte mi-au însoțit multe momente ale acestui an, așa că v-o recomand cu mare drag, așa cum am făcut-o și in episodul special CARTEA E O VIAȚĂ, sezon aniversar, ep.5 – Patristică și cărți de rugăciuni (acolo puteți asculta și pledoaria noastră pentru rugăciuni deja scrise). Este deja disponibil și volumul II, extrem de potrivit pentru aceste vremuri (și pentru situația mea ca îngrijitor, pentru că am observat din cuprins că are câteva rugăciuni pentru această temă). Din luna februarie a acestui an va fi disponibilă și ediția de buzunar a volumului II, pe care abia aștept să o citesc și să o folosesc, pentru că știu deja din primul volum cât de inspirate, frumoase și deosebite sunt liturghiile compuse de Douglas Kaine McKelvey, chiar și pentru momentele în care îți bei cafeaua de dimineață, speli rufe sau începi o carte nouă.

9. „Către toate direcțiile. Cum vei ști încotro s-o apuci?” și „Te-aș plăcea dacă ai semăna mai mult cu mine” de John Ortberg. Prima carte abordează subiectul călăuzirii și al deciziilor într-un mod care mi-a plăcut foarte mult, demontând o mulțime de mituri care înconjoară acest subiect. În cea de-a doua carte, John Ortberg vorbește despre apropiere, comuniune și intimitate cu Dumnezeu și semenii noștri, care sunt barierele în calea acestora și cum putem să le depășim, în ciuda diferențelor dintre noi, în ciuda caracterelor noastre imperfecte și vulnerabile.

10. Vă mai reamintesc și de cărțile lui C.S. Lewis pe care le-am prezentat în această toamnă aici pe blog, iar dacă nu ați auzit până acum de ele și nu știți de ce ar merita citite, puteți vedea câteva idei despre ele în articolele dedicate:  The Abolition of Man, The Weight of Glory, God in the Dock: Essays on Theology and Ethics, The Pilgrim’s Regress și Till We Have Faces: A Myth Retold.

11. Așa cum spuneam și în articolul dedicat priorităților de lectură din a doua jumătate a anului 2021, vă îndemn din nou să citiți basme, și menționez aici trei cărți superbe,  Prinți, prințese, troli și vrăjitoare. Basme suedeze și Pana lui Finist Șoimanul. Basme fantastice rusești, dar și Tărâmul fermecat al Snergilor, de Edward Wyke-Smith (Repovestire de Veronica Cossanteli). Este ceva ce am pierdut cu siguranță noi ca adulți, și uneori chiar și copiii de astăzi, și poate fi regăsit doar în basme. Pledoaria pentru basme și povești o puteți asculta pe larg în două episoade speciale: CARTEA E O VIAȚĂ, sezon aniversar, ep.3 – De ce să citim basme și literatură de ficțiune și CARTEA E O VIAȚĂ, sezon aniversar, ep.8 – De ce să citești cărți pentru copii.

12. Nu în ultimul rând, Frații Karamazov. În 2021 s-au împlinit 200 de ani de la nașterea lui F. M. Dostoievski, unul dintre cei mai importanți scriitori ruși, iar acesta poate fi un prilej pentru a-i descoperi sau redescoperi operele. Pentru mine, a fost prima dată când l-am citit cu adevărat. Cu mulți ani în urmă, mai citisem „Crimă și pedeapsă” însă nu mi-a plăcut. Însă acum am început să îl văd cu alți ochi și să înțeleg capacitatea sa de a aduce în dialog sau în conflict forțele filosofice ale vremii, idei capabile să răstoarne societăți, întrupate în niște personaje extrem de puternice și memorabile, a căror psihologie este perfect conturată.

Pentru 2022, îmi doresc să continui pe această linie și să mai descopăr cărți din categoriile enunțate, lucru care, sper eu, se va reflecta și aici pe blog. Așa că, fiți alături de noi în continuare pentru alte liste de recomandări, noi serii inspirate de cărți frumoase și valoroase, recenzii, citate și noi sezoane ale emisiunii CARTEA E O VIAȚĂ! 🙂

Listele mele de recomandări din ceilalți ani: 2018, 2019, 2020, 2021