Recomandări de lectură pentru 2021

Un an nou binecuvântat! Vă mulțumim că, în acest an greu care a trecut, ați fost alături de noi parcă mai mult ca niciodată, și sperăm ca 2021 să fie, de asemenea, un an plin de lecturi consistente din care să împărtășim cu voi lucruri valoroase.

Deși de câțiva ani (cel mai recent, 2018, 2019, 2020) am și eu o listă de recomandări de lectură, de data aceasta mi-a fost foarte greu să aleg doar câteva pe care să le pun în această listă. Cu mici excepții, toate cărțile alese mi-au lăsat o impresie foarte bună. Pentru 2020 îmi propusesem să citesc cărțile pe care le aveam în bibliotecă și mă așteptau, și în mare parte mi-am atins obiectivul. De asemenea, a fost un an al reîntoarcerii la câteva cărți de bază, precum Creștinism, pur și simplu, Stăpânul Inelelor și  Silmarillion.

Multe dintre cărțile pe care vi le-aș recomanda se găsesc în seria specială Să citim!, în sezonul 19 CARTEA E O VIAȚĂ, în lista de priorități de lectură din partea a doua a anului, în seria de cărți de vacanță sau în diferitele articole de pe parcursul anului, cum au fost cele despre Chesterton sau C.S. Lewis. De aceea, în continuare vă voi recomanda doar câteva cărți care nu au fost menționate deja:

1. Poate ar fi bine să discuți cu cineva, de Lori Gottlieb. Pentru că am citit-o în prima jumătate a anului, am crezut ceva vreme chiar că va fi cea mai bună carte de anul acesta (deși a fost rapid întrecută de multe altele, deoarece, cum spuneam, a fost un an plin de cărți foarte bune). O carte despre conștientizare – a sensului vieții, a perspectivei asupra vieții și a morții, asupra pierderilor, asupra trecutului, prezentului și viitorului. O carte despre schimbare. În definitiv, o carte despre cine suntem, prin ochii unui psihoterapeut cu un parcurs surprinzător al carierei, prin ochii pacienților săi extrem de diferiți, care o fac pe ea însăși să-și reanalizeze viața, prin ochii psihoterapeutului la care ea însăși apelează.

2. Lingura care dispare, de Sean Kean. Ador să citesc cărți care îmbină știința – sau istoria unei științe, cum este cazul de față – cu talentul de a povesti și a face totul să fie captivant. „Lingura” reușește acest lucru cu povestea elementelor din tabelul periodic, care uneori se suprapune cu evenimente cheie din istoria omenirii, în special din ultimii 200 de ani. Cursa de a descoperi elementele lipsă a marcat vieți, a creat echipe sau dimpotrivă, rivalități și a avut unele întorsături de situații prezentate de autor într-un mod care te ține cu sufletul la gură.

3. Placemaker, de Christie Purifoy. O carte foarte potrivită pentru un an în care unii dintre noi am stat mult mai mult acasă decât de obicei. Christie ne poartă prin povestea mutării ei în diferite case, reliefând tânjirea noastră după „acasă”, după frumusețe, dorința lăsată în noi de Creator de a crea, la rândul nostru, de a îngriji și de a face lucrurile să crească. Christie ne inspiră să facem și noi din locurile în care ne aflăm pentru o vreme, spații sacre în care sufletele și relațiile să fie hrănite și revigorate.

4. Atomic Habits, de James Clear. Am avut dubii, inițial, cu privire la această carte, crezând că prezintă câțiva pași simpli și atractivi, dar care duc de obicei la schimbări superficiale. Cine nu și-a propus măcar o dată, la început de an, să se țină de un anumit obicei, pentru a se lăsa de el o săptămână mai târziu? Însă Atomic Habits ne oferă strategii pentru a merge pe calea grea, dar împlinitoare, a dobândirii unor obiceiuri bune, de durată, folosind date din psihologie, biologie sau neuroștiințe.

5. În mintea celorlalți, de Nicholas Epley. O carte necesară, care ne explică de eșuăm, de atâtea ori, în a-i înțelege pe semenii noștri, de ce dăm greș chiar și atunci când ni se pare că am înțeles, de ce mesajele noastre sunt răstălmăcite, și cum funcționează creierul nostru atunci când încercăm să ne conectăm la mințile celor din jurul nostru.

6. Orthodoxy and Heterodoxy. Finding the Way to Christ in a Complicated Religious Landscape. Pasionat de operele lui J.R.R. Tolkien, dar și de genul sci-fi, dornic să transmită mesajul Evangheliei cu ajutorul tuturor mijloacelor media posibile, autorul, fr. Andrew Stephen Damick, avea toate ingredientele pentru a-mi stârni interesul. Iar Orthodoxy and Heterodoxy prezintă o analiză a cultelor tradiționale, a confesiunilor evanghelice, dar și a altor câtorva grupări religioase, prin lentila unui fost evanghelic, fiu de misionari Trans World Radio, devenit preot în cadrul Arhiepiscopiei Ortodoxe Antiohiene din America. Cartea are darul de a ridica probleme specifice fiecărei confesiuni și poate stârni dezbateri sau deschide un dialog constructiv între membrii diferitelor culte prezente și la noi în țară.

7. An Introduction to God (tradusă și în română sub titlul „Să facem cunoștință cu Dumnezeu”) de fr. Andrew Stephen Damick. Ca un mic catehism, cartea prezintă cu pasiune adevărurile de bază ale credinței creștine pe înțelesul oricui, fără a intra prea mult în specificul vreunui cult sau vreunei denominațiuni.

8. Drumul spre Vozia, de Mihai-Andrei Aldea. Ajungem și pe tărâmul poveștilor, pentru că anul acesta am terminat trilogia „Drumul spre Vozia”, un basm plin de învățăminte, inspirat de miturile plaiurilor noastre. Similar, aminteam în articolul despre priorități de lectură de seria „The Raven Son” scrisă de diaconul și traducătorul Nicholas Kotar, inspirată de miturile din zona slavică, însă având darul de a transmite implicit și discret, însă cu atât mai puternic, credința autorului.

9. Daily readings. The Early Church Fathers, editată de Nick Needham. Citirea Cărții Filocaliilor mi-a aprins dorința de a citi scrierile părinților Bisericii, cei care s-au aflat cel mai aproape de evenimentele din Evanghelii și Faptele Apostolilor, primii care au interpretat Scripturile și au alcătuit teologia și crezurile pe care le avem și noi astăzi. Alături de această carte, în care fiecare lună era dedicată unui anumit părinte al Bisericii ales de editor, am citit și Învățătura părinților din primele veacuri. Un ghid pentru omul contemporan, de David C. Ford, care expune mai pe larg istoria primelor veacuri ale creștinismului. Însă, pe această temă, veți vedea mai multe în curând pe blog!

10. Biblioteca de la miezul nopții, de Matt Haig. Scriind acum, observ că autorul a fost nelipsit din listele mele cele mai recente 😊 (2019, 2020) Cei care cunosc deja stilul lui Matt Haig nu vor fi dezamăgiți de cea mai recentă carte a sa, proaspăt apărută și la noi – o poveste despre alegeri, despre cine suntem cu adevărat, ce ne împlinește și cum ar fi fost dacă am fi luat-o pe alt drum – oare chiar am fi fost mai fericiți?

După cum spuneam în bilanțul celei de-a doua jumătăți a anului, prioritățile mele vor rămâine, cel mai probabil, neschimbate, și îmi doresc să citesc cât mai mult dintre cărțile din lista mea de „Want to read” de pe Goodreads.

Așadar, fiți alături de noi pentru alte liste de recomandări, articole despre cărțile prezentate în emisiuni și alte noutăți!