Un strop de viaţă #32


Când ne supunem tuturor regulilor şi acţionăm cu devotament şi responsabilitate, pentru ca lumea să ne observe, mândria se strecoară şi prinde rădăcini în inima noastră. Dar nu numai mândria ne poate prinde în cursă. Când creştinismul nostru are de-a face mai degrabă cu ceea ce facem noi şi cu îndatoririle noastre, în cele din urmă ostenim să mai fim buni de dragul de a fi buni. Creştinismul care nu este trăit dintr-o dragoste izvorâtă din recunoştinţă pentru Hristos devine plictisitor şi obositor.

Joseph M. Stowell, De ce este greu să-L iubeşti pe Isus

„Creaţi după chipul Său“ de Philip Yancey şi Dr. Paul Brand


Philip Yancey a scris împreună cu Dr. Paul Brand trei cărţi speciale pentru cititorii fascinaţi de creaţia lui Dumnezeu şi pentru cei care vor să-i pătrundă mai mult tainele. Este vorba despre O făptură atât de minunată, Creaţi după chipul Său şi Darul durerii. În continuare aş vrea să vă prezint cea de-a doua carte, Creaţi după chipul Său, în care Paul Brand şi Philip Yancey discută alte componente ale corpului uman şi ne arată alte analogii spirituale ce pot fi făcute pe baza lor.

Cartea este împărţită în 5 părţi, după numărul componentelor pe care le abordează, şi anume chipul, sângele, capul, duhul şi durerea.

Continuă lectura „„Creaţi după chipul Său“ de Philip Yancey şi Dr. Paul Brand”

Un strop de viaţă #31


În sensul în care îl folosesc aici, cuvântul credinţă este arta de a rămâne alături de lucruri care au fost odată acceptate de raţiune, în ciuda unor stări sufleteşti schimbătoare; pentru că stările sufleteşti se schimbă, indiferent de calea aleasă de raţiune. Ştiu asta din propria mea experienţă. Acum, când sunt creştin, am uneori stări de spirit în care întreaga chestiune pare foarte improbabilă; dar, pe când eram ateu, aveam dispoziţii în care creştinismul părea cât se poate de plauzibil. Această răzvrătire a stărilor tale de spirit împotriva sinelui tău real are loc oricum. De aceea credinţa este o virtute atât de necesară: dacă nu reuşeşti să-ţi controlezi dispoziţiile, nu poţi fi nici un creştin adevărat şi nici măcar un ateu adevărat, ci doar o fiinţă care rătăceşte de colo colo şi ale cărei convingeri depind de vremea de afară sau de starea digestiei sale. Prin urmare, deprinderea noastră de a crede are nevoie de antrenament.

Primul pas este recunoaşterea faptului că dispoziţiile tale sufleteşti sunt schimbătoare. Următorul este să te asiguri că o dată ce ai acceptat creştinismul, câteva din învăţăturile sale principale trebuie avute în vedere zilnic, un timp oarecare. De aceea rugăciunile zilnice, lecturile religioase şi mersul la biserică sunt părţi necesare ale vieţii creştine. Trebuie să ni se aducă mereu aminte ceea ce credem. Nici această credinţă şi nici oricare alta nu rămân automat prezente în minte. Ele trebuie hrănite. De fapt, dacă am cerceta o sută de persoane care şi-au pierdut credinţa în creştinism, mă întreb câte dintre ele şi-au pierdut-o în mod raţional, fiind convinse prin argumente cinstite? Nu cumva cele mai multe dintre ele s-au lăsat pur şi simplu în voia valurilor?

C.S. Lewis, Creştinism pur şi simplu

Vezi şi postarea de aici.

Un strop de viaţă #30


„Păzeşte-ţi inima mai mult decât orice, căci din ea ies izvoarele vieţii.“ (Proverbele 4:23)

Dragostea ca responsabilitate are de-a face cu stilul de viaţă. Dragostea ca răspuns are de-a face cu „stilul de inimă“. Dumnezeu nu este interesat de stilul nostru de viaţă, dacă acesta nu izvorăşte din inimă. Din punctul de vedere al lui Dumnezeu, stilul de viaţă fără un „stil de inimă“ nu este deloc un stil.

Joseph M. Stowell, De ce este greu să-L iubeşti pe Isus

Un strop de viaţă #29


Creatorul omului a fost făcut om pentru ca El, Conducătorul stelelor, să fie alăptat la pieptul mamei Sale; pentru ca El, Pâinea, să înfometeze, El, fântâna, să înseteze, El, Lumina, să doarmă, El, calea, să obosească mergând, El, Adevărul, să poată fi acuzat de martori mincinoşi, El, Învăţătorul, să fie biciuit, El, Temelia creaţiunii, să fie atârnat pe lemn, El, Puterea, să devină slab, El, Vindecătorul, să poată fi rănit, El, Viaţa, să poată muri.

Sf. Augustin, citat de Philip Yancey în cartea sa, În căutarea Dumnezeului nevăzut