Etichetă: disciplină

Lectura la feminin


Cu ocazia apropierii Zilei Femeii am căutat prin arhiva noastră și vă aducem în atenție toate cărțile scrise de femei sau despre femei pe care le-am prezentat de-a lungul anilor, precum și articolele despre femei sau seriile ce au la bază cărți scrise de femei.

Veți găsi în acest articol atât cărți despre viața creștină, rugăciune, suferință, (auto)biografii, mărturii ale persecuției și cărți pentru mame, cât și romane, jurnale de călătorie și cărți despre știință, articole despre importanța lecturii și despre femeile din spatele Părinților Bisericii.

Cu siguranță aceste cărți sau articole scrise de sau despre femei nu sunt edificatoare și utile doar pentru femei, chiar dacă ne-am gândit că acest articol ar fi o sursă de inspirație pentru un eventual cadou cu ocazia Zilei Femeii. Îi încurajăm și pe bărbații care ne citesc să descopere bogăția de învățături pe care le cuprind aceste volume/articole. Lectură plăcută tuturor!

Continuă lectura „Lectura la feminin”

Un strop de viață pentru părinți #73


Când copiii pârăsc

Există o singură persoană pe care o poți controla. Pe tine însuți.

Tendința celor mai mulți dintre noi este să începem și să încheiem cu nuiaua disciplinării și să o mânuim într-un mod inconsecvent. Dar disciplinarea inconsecventă, fără ucenicie, este lipsită de putere. Disciplinarea are nevoie de fundamentul uceniciei.

Dacă ucenicia înseamnă a-l învăța pe un mititel să distingă binele de rău, atunci disciplinarea înseamnă să îi reamintești ce știe deja că este adevărat. Trebuie să știe ce este binele înainte să începem să-i disciplinăm pentru că fac ceva greșit. Nu pare cumva pe dos să disciplinezi un copil mic pentru că face ceva greșit despre care nu ați vorbit niciodată? Ucenicia înseamnă să vorbești despre ce este bine când se culcă și când se trezesc și tot timpul pe cale alături de noi.

Doamne, Îți mulțumesc că nu renunți niciodată la mine. Tu ești îndurător și bun mereu, spui întotdeauna adevărul prin Cuvântul Tău cel viu și prin Duhul Tău. Învață-mă, Doamne, să fiu mai asemănător cu Tine ca părinte. Vreau să fac din copiii mei ucenici ai Tăi. Vreau să-i învăț să distingă binele de rău. Îi voi disciplina cu blândețe când aleg să facă ce este greșit. Și de-acolo, știu că, cu ajutorul Tău, ei pot alege autodisciplina. Acesta este scopul. Ajută-i, Doamne. Și ajută-mă pe mine. Mă rog în numele lui Isus, amin.

Amber Lia și Wendy Speake, Parenting Scripts

Un strop de viață pentru părinți #41


Disciplinarea înțeleaptă trece dincolo de schimbarea comportamentului copilului; scopul ei este să-și lase amprenta asupra inimii. Disciplinarea înțeleaptă nu trece peste schimbarea de comportament, dar în același timp se roagă pentru schimbarea inimii copilului.

Scopul disciplinării este dezvoltarea unui anumit tipar de caracter, în puterea pe care Dumnezeu o oferă.

Noi urmărim schimbarea lăuntrică, știind că atunci când are loc schimbarea lăuntrică a inimii, aceasta va fi urmată de cooperare exterioară. Dorința noastră în disciplinarea care corectează este schimbarea inimii copilului nostru, și știm că ceea ce este necesar pentru schimbarea inimii este Dumnezeu.

Nu putem să schimbăm inimile copiilor noștri, dar dacă ei trec prin viață fără să rezolve o sarcină neplăcută sau fără să se supună conducerii unei autorități, suntem nebuni să credem că i-am pregătit să I se supună lui Dumnezeu.

Sam Crabtree, Parenting With Loving Correction

Un strop de viață pentru părinți #40


Disciplina care corectează presupune:

(1) Să identifici acțiuni sau atitudini ale copilului tău care sunt inacceptabile atunci când le evaluezi după niște standarde explicite și clare, iar apoi

(2) Să acționezi prompt și hotărât pentru a-l face pe copil să se conformeze acelor standarde.

Copiii nu sunt ascultători în mod natural. Ascultarea trebuie învățată.

În starea lor de păcătoșenie nativă, ei nu se supun cu încăpățânare din dorința de a urmări plăcerea într-un mod care nu este constrâns de nicio autoritate exterioară.

Corectarea are loc datorită dragostei. Dragostea implementează corectarea pentru a-i proteja pe cei dragi să nu acumuleze consecințe negative, spre regretul ei sau al lui.

Sam Crabtree, Parenting With Loving Correction

Frumusețe în întuneric #9 – Poveștile sunt adevărate


…este esențial ca creștinii să se aplece și să le vorbească cu blândețe copiilor din viața lor. Băieții și fetele din bisericile noastre, din școlile noastre, de pe strada noastră, trăiesc o aventură înfiorătoare. Fiecare dintre ei intră într-una din următoarele două categorii: rănit sau care-va-fi-rănit-curând. Profunzimea și natura acelor răni vor fi diferite, dar ei sunt cu toții suflete maleabile într-o lume care răsună de lovituri de ciocan.

Continuă lectura „Frumusețe în întuneric #9 – Poveștile sunt adevărate”
%d blogeri au apreciat: