CEOV S 22, Ep.1 – „Decizii mai bune, regrete mai puține” de Andy Stanley


Cum ar fi dacă ai avea o listă de întrebări pe care să ți le pui atunci când ai de luat decizii importante? Care să fie un fel de grilă sau filtru prin care să-ți evaluezi opțiunile?

În acest episod îți dezvăluim cele 5 întrebări care te vor ajuta să afli în ce direcție s-o iei pe care le propune Andy Stanley în cartea Decizii mai bune, regrete mai puține.

Continuă lectura „CEOV S 22, Ep.1 – „Decizii mai bune, regrete mai puține” de Andy Stanley”

Ce am citit în iulie 2022


Luna iulie a fost o lună de citit lent (#slowreading) în care am parcurs câteva cărți în pregătirea următorului sezon CARTEA E O VIAȚĂ din toamnă, câteva cărți pentru copii (ca de obicei), o bandă desenată în franceză, un jurnal de călătorie și un jurnal de război. Având în vedere că o săptămână am bolit (hello, COVID-19!), iar câteva zile am fost singură cu Mihai și i-am citit mai mult lui, în total luna aceasta am terminat doar 10 cărți.

Continuă lectura „Ce am citit în iulie 2022”

Un strop de viață #777


Darul iertării divine ne va ajuta să ne iertăm și noi pe noi înșine. Fără el, regretul ar deveni o formă de autopedepsire. Vedem răul pe care l-am făcut și durerea pe care le-am pricinuit-o altora. Simțim o acută vinovăție. Ne detestăm pentru egoismul și nesăbuința noastră. Știm însă și că nu se mai poate face nimic pentru a schimba consecințele acțiunilor noastre. Și totuși, un Dumnezeu sfânt ne oferă iertarea dacă o cerem sincer; un Dumnezeu drept ne arată milă și ne îmbrățișează cu dragoste. Dacă un asemenea Dumnezeu ne poate ierta, înseamnă că și noi ne putem ierta pe noi înșine. Dacă un asemenea Dumnezeu revarsă har peste noi, atunci, cu siguranță, putem înceta autopedepsirea și să începem să trăim în harul care ne este oferit. Iertarea divină duce la iertare de sine.

Jerry Sittser, Har ascuns. Maturizarea sufletului care trece prin experienta pierderii

Un strop de viață #775


Pierderea poate transforma, dacă ne determină să căutăm iertarea lui Dumnezeu. Câteodată filmul oprit al vieții ne reamintește cât de jos am ajuns înainte de pierdere și cât de slabă era reacția noastră. Instantaneul surprinde imaginea noastră lăuntrică. Suntem obligați să privim urâțenia, egoismul și meschinăria propriei vieți. Ce ne mai rămâne de făcut? În acest caz, nu mai există o a doua șansă. Rămănem doar cu amintirea amară a eșecurilor sau a bunelor intenții pe care nu le-am dus până la capăt. Dumnezeu însă promite să-i ierte pe aceia care își mărturisesc greșelile, să-i absolve pe cei care-și recunosc vina, și să îndrepte ceea ce, spre regretul nostru, am greșit.

Jerry Sittser, Har ascuns. Maturizarea sufletului care trece prin experienta pierderii

Un strop de viață #637


Satan este un mincinos și este cel ce condamnă. Trebuie să îi spunem unde să plece, să se ducă unde-i este locul, pentru că Isus deja ne-a declarat iertați. Nicio putere de pe fața pământului nu ne-ar putea spune altceva. Uneori zic: „Doamne, sunt aici, tremurând rușinat. Cum am putut face una ca asta?”. Uneori, El îmi spune: „Crezi că M-ai surprins? Crezi că păcatul acesta nu e acoperit? Nu crezi ceea ce predici?”

Așa tratăm regretele noastre. Sunt multe lucruri pe care îmi doresc să le fi făcut altfel. Aș fi vrut să iubesc mai mult. Aș fi vrut să nu fiu atât de mânios. Aș fi vrut să fiu mai bun și mai milos. Dar totul este iertat. Totul este acoperit. Sunt înveșmântat în neprihănirea lui Hristos. Este o parte a naturii noastre să ne întoarcem în trecut și să simțim regrete, să tremurăm la gândul oamenilor pe care i-am rănit și lucrurilor pe care le-am făcut, însă de fiecare dată trebuie să ne amintim că Isus a spus: „S-a sfârșit!”. Iar când a spus „S-a sfârșit!”, chiar așa a fost!

Steve Brown, în ”If I Could Do It All Over Again” de Jon Gauger

%d blogeri au apreciat: