„O mie de daruri” de Ann Voskamp


Cel mai bun mod de a te pregăti pentru situațiile de criză este să fii pregătit să mulțumești.

Așa cum memoria musculară presupune să exersezi o mișcare atât de des până când trupul „își amintește” mișcarea, exersarea cu credincioșie a mulțumirii îți întărește mușchii recunoștinței, în așa fel încât sufletul tău ține minte ce să facă în situații de criză.

Cum e posibil acest lucru?

Aflăm astăzi deschizând împreună cartea O mie de daruri de Ann Voskamp.

Continuă lectura „„O mie de daruri” de Ann Voskamp”

CEOV S24, Ep.1 – „O mie de daruri” de Ann Voskamp


Cel mai bun mod de a te pregăti pentru situațiile de criză este să fii pregătit să mulțumești.

Așa cum memoria musculară presupune să exersezi o mișcare atât de des până când trupul „își amintește” mișcarea, exersarea cu credincioșie a mulțumirii îți întărește mușchii recunoștinței, în așa fel încât sufletul tău ține minte ce să facă în situații de criză.

Cum e posibil acest lucru? Aflăm astăzi deschizând împreună cartea O mie de daruri de Ann Voskamp.

Continuă lectura „CEOV S24, Ep.1 – „O mie de daruri” de Ann Voskamp”

Ce am citit în septembrie 2023


Luna septembrie a trecut pe nesimțite, în parte și datorită faptului că ne-am întors la rutina de școală și de lucru, ceea ce mi-a schimbat un pic ritmul de lectură. Totuși, am reușit să parcurg 11 cărți luna aceasta, un număr care cred că se va dovedi a fi media cărților citite lunar anul acesta.

Majoritatea cărților citite în septembrie au fost cărți noi, cumpărate chiar recent, două dintre ele le aveam deja, două le-am citit în librării, iar pe alta am editat-o spre publicarea în limba română. La ce să vă așteptați? Ficțiune nord-americană de pe la sfârșitul secolului XIX, început de secol XX, o carte despre îngrijorare, manga și trei cărți pentru copii.

Continuă lectura „Ce am citit în septembrie 2023”

Un strop de viață pentru părinți #68


Când nimic nu e suficient și cer încontinuu mai mult

Când un copil greșește, e greu să faci ce este bine și să vorbești cum trebuie, dând viață.

Scenariu pentru părinți:

Mi-a plăcut să-ți spun „da” la tot felul de lucruri astăzi. Dar acum îți spun „nu”, și trebuie să-ți lași inima să fie mulțumită cu asta. Și știu că poți, pentru că, până la urmă, inima ta e plină de toate „da”-urile mele de astăzi.

Pentru că inima ta este umplută cu celelalte „da”-uri minunate care ți s-au oferit, este în regulă atunci când răspunsul următor este „nu”.

Trecem în revistă cu ei binecuvântările, pentru ca ei să capete abilitatea de a face asta pe cont propriu într-o zi, deoarece mulțumirea este o trăsătură de caracter care nu se dezvoltă în mod natural pentru cei mai mulți în epoca în care trăim. Mulțumirea trebuie învățată și noi suntem profesorii.

Doamne, vreau să fiu mulțumitor cu ce avem. Și vreau ca și copiii mei să învețe să fie recunoscători și mulțumitori. Învață-mă întâi pe mine, Doamne, ca să le ofer copiilor pe care mi i-ai dat un model de inimă mulțumitoare. În numele lui Isus, amin.

Amber Lia și Wendy Speake, Parenting Scripts

Cum să creștem copii recunoscători (partea I) – Dorințe vs nevoi și importanța călăuzirii părintești


În luna ianuarie am citit o carte despre creșterea copiilor intitulată Raising Grateful Kids in an Entitled World – How One Family Learned that Saying No Can Lead to Life’s Biggest Yes de Kristen Welch (despre care am scris puțin în raportul de lectură pe luna ianuarie). Titlul s-ar traduce Cum să creștem copii recunoscători într-o lume care crede că totul i se cuvine – cum a învățat o familie că a spune „nu” poate duce la cel mai important „da” în viață și m-am gândit că ar fi potrivit să-i dedic o serie de patru articole în luna noiembrie – luna mulțumirii, în care se sărbătorește Thanksgiving în anumite zone din lume – , pe de o parte pentru că mi-am dat seama tot mai mult de importanța mesajului său, dar și ca o pregătire pentru perioada de Advent și Crăciun, pe care avem ocazia anul acesta să le sărbătorim în mai multă tihnă și (să sperăm) cu mai puține manifestări consumeriste. Continuă lectura „Cum să creștem copii recunoscători (partea I) – Dorințe vs nevoi și importanța călăuzirii părintești”