Un strop de viață în izolare sau ce să citești/asculți în timpul pandemiei


Ne alăturăm și noi tuturor celor care au pus la dispoziție totul felul de resurse online în această perioadă de izolare cauzată de pandemia de Coronavirus (COVID-19) și vrem să fim aproape de voi, oferindu-vă resurse pentru edificarea spirituală, pentru a resimți mai puțin pierderea suferită de suspendarea slujbelor religioase.

Nimic nu înlocuiește comunitatea fizică și contactul cu oamenii, dar sperăm ca aceste resurse din arhivele noastre să vă ajute să suportați mai ușor izolarea, singurătatea, poate chiar suferința, și să vă ofere hrana spirituală de care aveți nevoie.

Am grupat aceste resurse (articole și/sau emisiuni) pe categorii, pentru a vă orienta mai ușor, după nevoile fiecăruia. Dați click pe titluri pentru a ajunge la articole (acolo unde există; pentru unele titluri avem momentan doar emisiunile). Continuă lectura „Un strop de viață în izolare sau ce să citești/asculți în timpul pandemiei”

„Torturat pentru credinţă“ de Haralan Popov


coperta-torturat-pt-hristos-no-layersDupă o serie de mărturii ale unor credincioşi români, astăzi vă prezint autobiografia Torturat pentru credinţă de Haralan Popov. Acesta a fost un pastor bulgar, care a trăit între 1907-1988 şi care a trebuit să sufere 13 ani şi 2 luni în închisorile comuniste din Bulgaria din cauza credinţei în Isus Hristos.

Cartea prezintă istoria Bisericii Prigonite din Bulgaria. Zeci şi sute – chiar mii de oameni – au suferit ca şi mine şi chiar mai mult, spune Popov în prefaţa cărţii.

În iunie 1948, toţi membrii Consiliului Suprem, inclusiv reprezentantul cultelor, au fost chemaţi la Ministrul Cultelor. Venise clipa încercării noastre şi trebuia să facem faţă, povesteşte Popov. Li s-a cerut să susţină ideologia comunistă de la amvon, lucru pe care toţi liderii bisericilor evanghelice au refuzat să-l facă. Consecinţa acestui refuz nu va întârzia să apară. La 24 iulie 1949, ora 4 dimineaţa, casa lui Popov este percheziţionată, iar el este dus la poliţie şi închis într-o celulă. Continuă lectura „„Torturat pentru credinţă“ de Haralan Popov”

„Hristos, mărturia mea“ de Traian Dorz


OLYMPUS DIGITAL CAMERA

După ce v-am prezentat săptămânile trecute trei autobiografii scrise de femei (aici, aici şi aici), este momentul şi pentru una scrisă de un bărbat: autobiografia poetului Traian Dorz, intitulată Hristos, mărturia mea. Ea este, aşa cum o numeşte autorul, o scurtă şi sfântă povestire a vieţii mele sau Istoria unor Cântări Nemuritoare – 70 de ani – din 1914 până în 1984, care cuprinde istorisirea (care nu este tocmai scurtă, cum o numeşte el, având 491 de pagini!) a 70 de ani de viaţă grea, marcată de suferinţă şi multe poezii inspirate de experienţele prin care a trecut.

De la început el mărturiseşte că s-a apucat să scrie despre viaţa sa la îndemnul şi insistenţa altor credincioşi, pentru a servi ca încurajare şi îndreptare pentru alţii. Continuă lectura „„Hristos, mărturia mea“ de Traian Dorz”

„Nobleţea suferinţei“ de Sabina Wurmbrand


nobletea-suferintei-sabina-wurmbrandAstăzi vă aduc în atenţie o altă autobiografie scrisă de o femeie deosebită, soţia unui pastor renumit. Este vorba despre Nobleţea suferinţei, scrisă de Sabina Wurmbrand, soţia celebrului pastor, Richard Wurmbrand.

Publicată pentru prima dată în America în 1970 sub titlul Soţia pastorului, ea descrie evenimentele istorice care au condus la arestarea lui Richard, iar apoi a Sabinei, anii de detenţie petrecuţi de Sabina la Jilava, la Canal şi la Târgşor, încheindu-se cu activitatea sa intensă în cadrul Bisericii Subterane după eliberare şi cu plecarea din ţară în 1965.

Cartea începe, aşadar, Continuă lectura „„Nobleţea suferinţei“ de Sabina Wurmbrand”

„Binecuvântată fii, închisoare!“ de Nicole-Valéry Grossu


Binecuvantata fii inchisoareAstăzi vă invit să descoperiţi felul în care închisoarea se poate transforma într-o binecuvântare dacă eşti dispus să vezi totul ca venind din partea lui Dumnezeu. Binecuvântată fii, închisoare! este titlul pe care a ales să-l dea Nicole-Valéry Grossu autobiografiei sale ce relatează detenţia de 4 ani în închisorile comuniste din România, între anii 1949-1953.

Născută la Turnu Măgurele în 1919 sub numele de Nicole Valeria Bruteanu, autoarea a fost încă din tinereţea sa o susţinătoare a lui Iuliu Maniu, a cărui rudă şi era, iar apoi a activat în Partidul Naţional Ţărănesc şi a fost redactor al ziarului Dreptatea până în 1945.

Ca urmare a acestor activităţi, Nicole este arestată pentru prima oară în iunie 1945 şi dusă timp de mai bine de două luni în închisoarea Malmaison din Bucureşti. De aici, va reuşi să scape datorită intervenţiei unor prieteni americani, dar va fi din nou arestată în 1949 şi va petrece următorii 4 ani prin diferite închisori şi lagăre de muncă: Mislea, Canalul, Ferma Roşie, Ghencea, Târgşor. Continuă lectura „„Binecuvântată fii, închisoare!“ de Nicole-Valéry Grossu”