Charles Haddon Spurgeon (19 iunie 1834 – 31 ianuarie 1892) a fost un pastor şi autor prolific, cu o influenţă puternică printre creştinii din toate denominaţiunile și supranumit „Prințul predicatorilor”.
Charles Haddon Spurgeon s-a născut în sătucul Kelvedon, Essex, pe 19 iunie 1834, fiind primul copil al lui John şi Eliza Spurgeon. Charles ştia multe lucruri creştine, deoarece văzuse viaţa trăită în credincioşie de părinţii şi bunicii săi, mersese la slujbe, ani de-a rândul luase parte la timpul devoţional regulat al familiei şi cunoştea Biblia, cum să găsească diferite cărţi şi versete, mai bine decât mulţi creştini. De asemenea, fiind pasionat de citit încă din copilărie, a fost fascinat de alegoria lui John Bunyan, Călătoria creștinului. În ciuda acestor lucruri, nu avea încă o viață complet dedicată lui Hristos. Convertirea a avut loc curând şi într-un mod surprinzător. Încercând să se adăpostească de viscol într-o seară, Charles a rămas la o capelă, la o predică ce l-a făcut să-și predea viața lui Hristos.
Curând după aceea, s-a mutat la Cambridge, s-a alăturat Bisericii Baptiste St. Andrews Street și și-a început slujirea ca predicator itinerant. În octombrie 1851, Charles a fost chemat să predice în prima biserică, Waterbeach Chapel, și la scurt timp după aceea a acceptat păstorirea Capelei New Park Street din Southwark, Londra, în aprilie 1854. În 1861 s-a deschis the Metropolitan Tabernacle iar slujirea lui a explodat, dând naștere la 66 de misiuni în afara bisericii. Slujirea sa remarcabilă la Londra avea să dureze 38 de ani, până la moartea sa, la 31 ianuarie 1892, la Menton, Franța.
CARTEA E O VIAȚĂ 