Când copiii pârăsc
Există o singură persoană pe care o poți controla. Pe tine însuți.
Tendința celor mai mulți dintre noi este să începem și să încheiem cu nuiaua disciplinării și să o mânuim într-un mod inconsecvent. Dar disciplinarea inconsecventă, fără ucenicie, este lipsită de putere. Disciplinarea are nevoie de fundamentul uceniciei.
Dacă ucenicia înseamnă a-l învăța pe un mititel să distingă binele de rău, atunci disciplinarea înseamnă să îi reamintești ce știe deja că este adevărat. Trebuie să știe ce este binele înainte să începem să-i disciplinăm pentru că fac ceva greșit. Nu pare cumva pe dos să disciplinezi un copil mic pentru că face ceva greșit despre care nu ați vorbit niciodată? Ucenicia înseamnă să vorbești despre ce este bine când se culcă și când se trezesc și tot timpul pe cale alături de noi.
Doamne, Îți mulțumesc că nu renunți niciodată la mine. Tu ești îndurător și bun mereu, spui întotdeauna adevărul prin Cuvântul Tău cel viu și prin Duhul Tău. Învață-mă, Doamne, să fiu mai asemănător cu Tine ca părinte. Vreau să fac din copiii mei ucenici ai Tăi. Vreau să-i învăț să distingă binele de rău. Îi voi disciplina cu blândețe când aleg să facă ce este greșit. Și de-acolo, știu că, cu ajutorul Tău, ei pot alege autodisciplina. Acesta este scopul. Ajută-i, Doamne. Și ajută-mă pe mine. Mă rog în numele lui Isus, amin.
Amber Lia și Wendy Speake, Parenting Scripts
Cărți cu dor de ducă #33 – „Vine vacanța cu trenul din Franța!”
Asta începeau elevii să intoneze în ultima săptămână de școală, cel puțin cei din generațiile născute până în anul 2000. Vacanța o fi venit ea din Franța, dar erau norocoși cei care și-o puteau petrece oriunde altundeva decât în București (sau oricare le-ar fi fost orașul/localitatea natal/ă), chit că era măcar „la țară la bunici”, ce să mai vorbim de străinătate.
Continuă lectura „Cărți cu dor de ducă #33 – „Vine vacanța cu trenul din Franța!””„Unde este Anne Frank” – carte și film
Scriam în articolul cu listele de dorințe pentru Bookfest 2022 că de-abia aștept să cumpăr și să citesc romanul grafic Unde este Anne Frank de Ari Folman și Lena Guberman pentru că văzusem deja filmul și mă impresionase profund și vă promiteam un nou articol „carte și film”. Iată că mă țin de cuvânt!
Continuă lectura „„Unde este Anne Frank” – carte și film”Un strop de Bookfest 2022 – A doua zi – „Lectura este viață”
După o zi de muncă atât de intensă, încât era să mă împiedice să ajung, am reușit să mă întâlnesc cu Irina T. și am pășit și eu pe tărâmul cărților și al reducerilor, la Bookfest 2022.
Deși timpul a fost scurt (și glumeam că ar trebui un articol separat „ce am ratat la Bookfest”, pentru că tot descopeream lucruri pe care nu le-am văzut sau nu am apucat să le vizităm), totuși, cred că am reușit să surprindem cele mai importante aspecte ale Bookfest 2022 și ne-am bucurat pur și simplu de atmosfera târgului la care nu am mai fost de peste doi ani. Vă detaliem mai jos ce puteți găsi și voi, dacă veți ajunge zilele acestea. Dacă ați fost deja, vă invităm să ne povestiți, în comentarii, ce v-a atras vouă atenția!
Continuă lectura „Un strop de Bookfest 2022 – A doua zi – „Lectura este viață””Devenind o prezență vindecătoare #67
Mulți dintre noi reacționăm în fața încercărilor trăind vieți duble: pe de o parte pretindem că totul este în regulă, pe de altă parte, în interiorul nostru, strigăm în agonie și durere. În parte, motivul pentru care reacționăm astfel este faptul că cei dragi din jurul nostru spun lucruri bine-intenționate, însă complet nefolositoare, precum „Fii tare”, „Ai credință!” sau „Rămâi pozitiv!”. Oare spun asta pentru că ei cred că nu ar trebui să ne simțim slabi, triști sau înfricoșați? Sau poate disconfortul nostru îi face să se simtă ei înșiși inconfortabil! Uneori, când cineva spune „Totul va fi bine” sau „Fii tare!”, de fapt spune „Mi-e foarte greu să asist la durerea, suferința și tristețea ta, pentru că mă face să mă simt prost, nu știu ce să fac cu ea și nu o pot înlătura.” De asemenea, societatea face presiuni, prin mesaje care ne spun „Evitați emoțiile negative!” și încearcă să ne ofere rezolvări rapide. Însă a spune cuiva „Fii tare” este ca și cum ai spune unei persoane care are un atac de panică să se „relaxeze” și să „se calmeze”. Dacă ar putea, cu siguranță ar fi făcut-o! Încercările ne fură pacea, liniștea și sentimentul de normalitate. Deși viața merge mai departe, noi simțim că nimic nu mai este normal. Și totuși oamenii se așteaptă să participăm la aceleași conveniențe sociale, să luăm parte la bucuria celorlalți pentru care viața pare bună și îmbelșugată, deși simțim un gol teribil în stomac. Bucuria autentică pare o amintire distantă. Doar îndurăm viața, iar agonia, teama și confuzia ne însoțesc oriunde am merge.
Înainte de a merge mai departe, trebuie să ne amintim că aceste reacții în fața încercărilor sunt normale!
Renewing You: A Priest, a Psychologist, and a Plan, de Rev. Dr. Nicholas G. Louh & Dr. Roxanne K. Louh, Ancient Faith Publishing
