Devenind o prezență vindecătoare #67


Mulți dintre noi reacționăm în fața încercărilor trăind vieți duble: pe de o parte pretindem că totul este în regulă, pe de altă parte, în interiorul nostru, strigăm în agonie și durere. În parte, motivul pentru care reacționăm astfel este faptul că cei dragi din jurul nostru spun lucruri bine-intenționate, însă complet nefolositoare, precum „Fii tare”, „Ai credință!” sau „Rămâi pozitiv!”. Oare spun asta pentru că ei cred că nu ar trebui să ne simțim slabi, triști sau înfricoșați? Sau poate disconfortul nostru îi face să se simtă ei înșiși inconfortabil! Uneori, când cineva spune „Totul va fi bine” sau „Fii tare!”, de fapt spune „Mi-e foarte greu să asist la durerea, suferința și tristețea ta, pentru că mă face să mă simt prost, nu știu ce să fac cu ea și nu o pot înlătura.” De asemenea, societatea face presiuni, prin mesaje care ne spun „Evitați emoțiile negative!”  și încearcă să ne ofere rezolvări rapide. Însă a spune cuiva „Fii tare” este ca și cum ai spune unei persoane care are un atac de panică să se „relaxeze” și să „se calmeze”. Dacă ar putea, cu siguranță ar fi făcut-o! Încercările ne fură pacea, liniștea și sentimentul de normalitate. Deși viața merge mai departe, noi simțim că nimic nu mai este normal. Și totuși oamenii se așteaptă să participăm la aceleași conveniențe sociale, să luăm parte la bucuria celorlalți pentru care viața pare bună și îmbelșugată, deși simțim un gol teribil în stomac. Bucuria autentică pare o amintire distantă. Doar îndurăm viața, iar agonia, teama și confuzia ne însoțesc oriunde am merge.

Înainte de a merge mai departe, trebuie să ne amintim că aceste reacții în fața încercărilor sunt normale!


Renewing You: A Priest, a Psychologist, and a Plan, de Rev. Dr. Nicholas G. Louh & Dr. Roxanne K. Louh, Ancient Faith Publishing

Devenind o prezență vindecătoare #65


Când permitem ca Dumnezeu sau cei din jur să ne ajute în vremuri de încercare, ceea ce practicăm este predarea. A preda înseamnă a ceda puterea sau controlul, a ne oferi pe noi înșine cuiva. Iar pentru a ne oferi pe noi înșine, trebuie să avem încredere. Biblia spune „Încrede-te în Domnul din toată inima ta şi nu te bizui pe înţelepciunea ta. Recunoaşte-L în toate căile tale şi El îţi va îndrepta cărările.” (Proverbe 3:5-6) Încrederea înseamnă a avea credință chiar și atunci când nu știm cum se vor termina lucrurile. Înseamnă a crede că Dumnezeu poate interveni în problemele noastre în moduri mult mai bune decât o putem face noi vreodată. Când predăm Domnului îngrijorările noastre, noi recunoaștem că El poate face ceea ce noi nu putem. Predând Lui povara noastră, El ne poate ajuta, ușura și reînnoi mintea, trupul și sufletul.


Renewing You: A Priest, a Psychologist, and a Plan, de Rev. Dr. Nicholas G. Louh & Dr. Roxanne K. Louh, Ancient Faith Publishing

Devenind o prezență vindecătoare #63


A avea răbdare nu înseamnă a sta pur și simplu cu brațele încrucișate, asistând ca spectatori la ce se întâmplă în jurul nostru. Bineînțeles că putem continua să facem ce depinde de noi pentru a ne îmbunătăți circumstanțele, însă doar dacă avem încredere că Dumnezeu este la lucru în noi și în jurul nostru, lucrând în spatele cortinei pentru înfăptuirea unui plan mult mai măreț. Deși nu putem vedea toate piesele și cum se vor potrivi toate la final, ne putem aminti că „ Credinţa este o încredere în lucrurile nădăjduite, o certitudine cu privire la lucrurile nevăzute” (Evrei 11:1) Noi nu putem vedea circumstanțele decât din punctul nostru de vedere, așa că trebuie să ne reamintim că Dumnezeu vede imaginea de ansamblu. El vede creșterea de care este nevoie pentru ca noi să trăim viețile în deplinătatea voii Sale și ne pregătește, întărindu-ne și altoindu-ne în moduri pe care încă nu le înțelegem. Putem avea încredere în Dumnezeu deoarece, precum spune profetul Isaia, „Căci gândurile Mele nu sunt gândurile voastre, iar căile voastre nu sunt căile Mele, zice Domnul. Pentru că, aşa cum sunt de sus cerurile faţă de pământ, tot aşa sunt de sus căile Mele faţă de căile voastre şi gândurile Mele faţă de gândurile voastre.” (Isaia 55:8-9)


Renewing You: A Priest, a Psychologist, and a Plan, de Rev. Dr. Nicholas G. Louh & Dr. Roxanne K. Louh, Ancient Faith Publishing

Devenind o prezență vindecătoare #60


Lobul frontal ne oferă abilitatea de a ne examina obiceiurile la un nivel profund, până când începem să descoperim nevoile deseori ascunse care ne împing către comportamente nesănătoase. Trebuie, de asemenea, să observăm vigilent situațiile care ne declanșează comportamentele nesănătoase, amintindu-ne care ne sunt valorile și ce fel de persoană dorim să devenim – chiar și în mijlocul tentațiilor! În acest proces de conștientizare și intenționalitate, înțelegem că, de fapt, avem mai multe opțiuni de a răspunde în fața factorilor declanșatori, și trebuie să alegem opțiunea care se potrivește mai mult cu ceea ce ne dorim să devenim. În calitate de creștini, avem un ajutor imens în Persoana Duhului Sfânt, Mângâietorul, care este prezent pretutindeni și umple toate lucrurile. Cu ajutorul Său, ne putem examina obiceiurile și să începem să facem schimbări benefice, pentru a ne deschide în fața reînnoirii pregătite de Dumnezeu pentru noi, pentru a-I împlini planurile pentru viețile noastre. Să ne punem și noi deoparte un timp pentru a ne evalua comportamentele nesănătoase pe care am dori să le schimbăm.


Renewing You: A Priest, a Psychologist, and a Plan, de Rev. Dr. Nicholas G. Louh & Dr. Roxanne K. Louh, Ancient Faith Publishing

Devenind o prezență vindecătoare #58


Nu putem câștiga o luptă împotriva a ceea ce nu vedem, nu înțelegem și nu confruntăm în noi înșine. Trebuie să înțelegem că viciile funcționează ca supapă pentru disconfortul nostru – un mod de a scăpa de sentimentele acumulate pe care nu știm să le gestionăm eficient. Iar emoțiile puternice stau deseori la rădăcina comportamentelor nesănătoase, indiferent dacă recurgem la mâncare în exces atunci când suntem stresați, furie explozivă atunci când suntem mânioși sau comportament nechibzuit când suntem entuziasmați. Din cauza aceasta, Scriptura ne avertizează cu înțelepciune să ne păzim inimile împotriva sentimentelor puternice precum frica, îngrijorarea, mânia, neiertarea, amărăciunea sau gelozia. Însă de ce oare avertizează împotriva acestora atât de des și în moduri atât de felurite? Dumnezeu cunoaște cât de ușor sucombăm în fața acestor comportamente și cât de mult ne pot acestea răni pe noi și pe cei din jurul nostru. Așadar, lupta împotriva acestora trebuie să fie un angajament pe care să ni-l luăm zilnic, știind că Dumnezeu ne cheamă să ne reînnoim constant mințile în El.


Renewing You: A Priest, a Psychologist, and a Plan, de Rev. Dr. Nicholas G. Louh & Dr. Roxanne K. Louh, Ancient Faith Publishing

%d blogeri au apreciat: