Citate

Un strop de viaţă #19


Ajută-mă, Doamne, să folosesc aceste zile în care văd într-un fel care să onoreze darul luminii. Şi cât timp văd, fă ca mâna mea călăuzitoare să fie grabnică la a-l ajuta pe cel ce bâjbâie din cauză că lumea lui e întunericul şi să împart cu alţii beneficiile darului vederii.

Fă, Doamne, să-mi acordez mintea ascultătoare pentru a auzi vocea umană care are nevoie de o ureche care s-o asculte.

Ajută-mă, Doamne, să-l ascult pe copilul Tău singur şi astfel să-mi exprim mulţumirea pentru că am urechi cu care să aud.

Dr. Paul Brand, în In the Likeness of God: The Dr. Paul Brand Tribute Edition of Fearfully and Wonderfully Made and In His Image

Un strop de viaţă #18


Luăm parte la biruinţă dacă suntem în Învingător. O lepădare sau, în limbajul categoric al Scripturii, o răstignire a eului natural, este paşaportul către viaţa veşnică. Nimic din ce n-a murit nu va avea parte de înviere. Iată deci cum rezolvă creştinismul antiteza dintre individualism şi colectivism. Pe de o parte, se opune mereu cu îndârjire individualismului nostru natural; pe de altă parte, le redăruieşte celor care abandonează individualismul o posesie veşnică a propriei fiinţe, ba chiar a trupurilor. Ca simple entităţi biologice, fiecare cu propria dorinţă de a trăi şi de a propăşi, suntem în aparenţă lipsiţi de importanţă; suntem praf şi pulbere. Dar ca mădulare în Trupul lui Hristos, ca pietre şi stâlpi în templu, ni se garantează identitatea de sine veşnică şi vom ajunge să ne amintim de galaxii ca de nişte poveşti de demult.

C.S.Lewis, în eseul „Mădulare unii altora“, din Ferigi şi elefanţi şi alte eseuri despre creştinism

Un strop de viaţă #17


Constat că trebuie să mai împrumut o parabolă de la George MacDonald. Închipuie-te ca o casă vie. Dumnezeu vine să reconstruiască această casă. Poate că la început înţelegi ce vrea să facă. Îndreaptă jgheaburile, astupă găurile din acoperiş şi aşa mai departe; ştiai bine că aceste reparaţii trebuiau făcute şi nu te miri. Dar apoi începe să ciocănească prin casă într-un mod care face groaznic de rău şi nu pare a avea niciun rost. Oare ce o fi având de gând? Continuă lectura „Un strop de viaţă #17”

Un strop de viaţă #16


Societatea în care un creştin este chemat să intre în momentul botezului nu este un colectiv, ci un Trup. Suntem chemaţi de la bun început să fim împreună: cei creaţi şi Creatorul, muritorii şi Nemuritorul, păcătoşii răscumpăraţi şi Răscumpărătorul fără de păcat. Prezenţa Lui, interacţiunea dintre El şi noi se cuvine să fie factorul dominant prin excelenţă în viaţa pe care trebuie să o trăim în Trup; şi orice concepţie despre părtăşia creştină care nu este în primul rând părtăşie cu El nu are valoare. (…) Jertfirea intimităţii egoiste care ni se cere zilnic este răsplătită însutit prin adevărata creştere a personalităţii pe care o insuflă viaţa Trupului. Cei care sunt mădulare unii altora devin diferiţi în aceeaşi măsură în care sunt diferite mâna şi urechea. Iată motivul pentru care persoanele lumeşti sunt caracterizate de o similaritate atât de monotonă, prin comparaţie cu varietatea aproape fantastică a sfinţilor. Ascultarea este drumul către libertate, smerenia, drumul către plăcere, unitatea, drumul către personalitate.

C.S.Lewis, în eseul „Mădulare unii altora“, din Ferigi şi elefanţi şi alte eseuri despre creştinism

Un strop de viaţă #15


Dacă vine cineva la Mine, şi nu urăşte pe tatăl său, pe mama sa, pe nevasta sa, pe copiii săi, pe fraţii săi, pe surorile sale, ba chiar însăşi viaţa sa, nu poate fi ucenicul Meu. Şi oricine nu-şi poartă crucea şi nu vine după Mine, nu poate fi ucenicul Meu. (Luca 14:26-27)

Isus ne spune direct în faţă, fără nicio teamă sau reţinere, ce e „cel mai rău“ – costul dureros al faptului de a fi creştin: să-ţi urăşti familia (Luca 14:26), să-ţi porţi crucea (Luca 14:27), să renunţi la posesiuni (Luca 14:33). Nu există un text cu litere mici în legământul harului. Totul este scris cu litere mari şi îngroşate. Nu există har ieftin! Este foarte scump! Vino şi fii ucenicul meu.

Dar Satana ascunde ce e cel mai rău şi arată doar ce e cel mai bun. Tot ceea ce contează în relaţia cu Satana este scris cu litere mici pe ultima pagină.

Continuă lectura „Un strop de viaţă #15”