Nu există adevăr în relația cu Isus fără adevăr în relația cu oamenii. Nu există ucenicie fără o viață trăită în adevărul descoperit înaintea lui Dumnezeu și înaintea oamenilor.

Dietrich Bonhoeffer, Costul uceniciei


Lepădarea de sine înseamnă sa-L vezi numai pe Cel care merge înainte, nu și drumul greu; înseamnă să-L cunoști doar pe Hristos, să nu te mai cunoști pe tine însuți.

Dietrich Bonhoeffer, Costul uceniciei


Impresia pe care și-o fac majoritatea celor care aud despre „evaluarea costului” de a-L urma pe Isus este că e vorba de un preț prea mare și prea dureros. Dar evaluarea costului înseamnă să iei în calcul atât avantajele, cât și dezavantajele tuturor variantelor posibile, pentru a vedea care este cea mai benefică alegere. Odată făcut acest calcul, Isus știa că proba uceniciei avea să apară drept singura cale rezonabilă. După cum a spus cineva: „Nu este nebun cel care renunță la ceea ce nu poate păstra, pentru a câștiga ce nu poate pierde.” Costul non-uceniciei se va vedea așa cum este – insuportabil. De aceea, vom putea suporta cu bucurie „costul mult mai mic al uceniciei.”

Dallas Willard, Înnoirea inimii. Formarea caracterului cristic

Reluări CARTEA E O VIAŢĂ – 18 iunie 2016


Săptămâna aceasta în emisiunea CARTEA E O VIAŢĂ vă aducem în atenţie o lucrare de referinţă în literatura creştină. Sâmbătă, 18 iunie, de la ora 16:00 vă împărtăşim idei şi impresii din cartea Costul uceniciei de Dietrich Bonhoeffer.

Aflaţi ce are acesta de spus despre chemarea la ucenicie şi ce înseamnă să fii ucenic, pe baza unei analize detaliate a Predicii de pe Munte din Evanghelia după Matei, sâmbătă la RVE Bucureşti pe 94,2 FM sau pe rve.ro.

 


Voi sunteţi sarea pământului. Dar dacă sarea îşi pierde gustul, prin ce îşi va căpăta iarăşi puterea de a săra? Atunci nu mai este bună la nimic decât să fie lepădată afară şi călcată în picioare de oameni. Voi sunteţi lumina lumii. O cetate aşezată pe un munte nu poate să rămână ascunsă. Şi oamenii n-aprind lumina ca s-o pună sub obroc, ci o pun în sfeşnic şi luminează tuturor celor din casă. Tot aşa să lumineze şi lumina voastră înaintea oamenilor, ca ei să vadă faptele voastre bune şi să slăvească pe Tatăl vostru care este în ceruri. (Matei 5:13-16)

Deşi respinşi de lume, ucenicii sunt tocmai bunul cel mai preţios, sunt viaţa pământului. Dacă sarea rămâne sare, dacă îşi păstrează puterea de a purifica şi de a da gust, pământul va fi păstrat prin ea.

Suntem lumină prin întreaga noastră viaţă. Ucenicia noastră este un act vizibil, în măsura în care rămânem credincioşi chemării. Faptele bune ale ucenicilor trebuie văzute în această lumină. Ele sunt văzute, iar oamenii dau slavă lui Dumnezeu în consecinţă. Crucea devine vizibilă. Faptele crucii devin vizibile, lipsurile şi renunţarea celor numiţi fericiţi devin vizibile. Dar pentru cruce şi pentru o asemenea comunitate nu mai poate fi slăvit omul, ci numai Dumnezeu.

Dietrich Bonhoeffer, Costul uceniciei