„Calmul din mijlocul furtunii“ de Max Lucado


7615Pentru că a trecut ceva timp de când n-am mai prezentat o carte aici pe blog, cred că vă veţi bucura de prezentarea cărţii de astăzi. Ea se numeşte Calmul din mijlocul furtunii şi este prima carte de Max Lucado pe care am citit-o. Este şi una dintre cele care mi-au plăcut cel mai mult dintre cele scrise de el, şi, ca de obicei când prezint o carte de-a lui, o să-l las mai mult pe el să vorbească.

Subtitlul cărţii este O zi din viaţa lui Isus, pentru că autorul prezintă a doua cea mai stresantă zi din viaţa lui Isus în afară de ziua răstignirii. O zi în care înainte ca dimineaţa să devină seară, El are motive să plângă, să fugă, să strige, să blesteme, să laude, să se îndoiască. Este ziua în care Mântuitorul află vestea morţii lui Ioan Botezătorul, ucenicii vin să-i dea raportul despre activitatea lor de când Isus i-a trimis „pe teren“, noroadele îl învăluie din toate părţile, are loc hrănirea miraculoasă a mulţimilor, iar seara se încheie cu o furtună pe mare, în timpul căreia Isus vine la ucenicii umblând pe ape. Continuă lectura „„Calmul din mijlocul furtunii“ de Max Lucado”

Un strop de viaţă #189


…astfel, să vă purtaţi într-un chip vrednic de Domnul, ca să-I fiţi plăcuţi în orice lucru, aducând roade în tot felul de fapte bune şi crescând în cunoştinţa lui Dumnezeu, întăriţi, cu toată puterea, potrivit cu tăria slavei Lui, pentru orice răbdare şi îndelungă răbdare, cu bucurie, mulţumind Tatălui, care v-a învrednicit să aveţi parte de moştenirea sfinţilor în lumină.

Coloseni 1:10-12

E nevoie de puterea lui Dumnezeu pentru a-l face pe un olog să meargă, pentru a deschide ochii cuiva care nu poate să vadă, pentru a face urechile surde să audă şi pentru a elibera pe cineva de puteri demonice. Dar, e nevoie tot de puterea lui Dumnezeu pentru a face pe cineva să nu mai fie nemulţumit şi să nu se mai plângă, să nu mai fie nerăbdător, să nu se dea bătut, să nu mai fie nerecunoscător sau să nu mai fie controlat de atitudini greşite.

Noi avem parte de puterea lui Dumnezeu de a ne schimba când suntem curăţiţi prin sângele lui Isus Hristos, când ne luăm crucea şi acceptăm voia Lui, când suntem umpluţi şi controlaţi de Duhul Sfânt, când umblăm în ascultare de Cuvântul Său şi când ne încredem în El cu toată inima noastră.

Roy Lessin, Meet Me in the Meadow

„3:16 – Numerele speranţei“ de Max Lucado


La început de an, avem cu toţii nevoie de un mesaj plin de speranţă şi încurajare. Astăzi vă propunem o carte cu un astfel de mesaj, cu un titlu simplu şi sugestiv: 3:16 – Numerele speranţei.

Dacă aţi fi invitaţi să spuneţi pe loc, din memorie, un verset din Biblie, care ar fi primul la care v-aţi gândi? Poate că răspunsurile ar fi destul de diferite, însă cred că mulţi dintre noi s-ar gândi prima şi prima dată la versetul de aur al Bibliei, Ioan 3:16. La acest verset s-a gândit şi Max Lucado, autorul cărţii 3:16 – Numerele Speranţei. Continuă lectura „„3:16 – Numerele speranţei“ de Max Lucado”

Un strop de viaţă #70


Căci cine iubeşte viaţa şi vrea să vadă zile bune… să se depărteze de rău şi să facă binele. (1 Petru 3:10-11)

Există un singur motiv de bază pentru care nesocotim poruncile lui Isus: pentru că nu avem încrederea că ascultarea va aduce mai multă binecuvântare decât neascultarea. Nu sperăm în totalitate pe baza promisiunii lui Dumnezeu.

Singurul mod de a avea puterea de a-L urma pe Hristos pe calea costisitoare a dragostei este să fim plini de speranţă, de încrederea puternică în faptul că dacă ne pierdem viaţa făcând voia Lui, o vom regăsi şi vom fi răsplătiţi din belşug.

John Piper, Solid Joys – Daily Devotionals, 18 august

Un strop de viaţă #37


Dumnezeu nu ne cere să înţelegem motivul fiecărei schimbări de direcţie în viaţă sau să privim cu frustrare obstacolele aparente. Ci El vrea să acceptăm împrejurările pe care ni le îngăduie şi să răspundem cu ascultare şi cu încredere, chiar şi atunci când ele par neclare şi contradictorii. Evenimentele care nu s-au aflat în puterea mea, precum războiul şi uşile care mi-au fost închise în nas de birocraţie, au servit la călăuzirea mea, blocându-mi calea. Acestea, la rândul lor, m-au trimis înapoi la Duhul Sfânt, să cer ajutor în confruntarea cu un nou complex de împrejurări, care impuneau o evaluare nouă şi strategii noi.

Sunt, la urma urmei, doar o celulă din Trupul lui Hristos. Este rolul Capului să-i îndrume pe ceilalţi membri şi să coordoneze acţiunile întregii biserici. Ceea ce El cere de la mine este pur şi simplu loialitate, angajamentul de a urma mesajele Duhului Său, sub orice formă vin ele, într-o manieră care zideşte întregul Trup.

Dr. Paul Brand, în Creaţi după Chipul Său