Consensul evanghelic #29


Tatăl L-a trimis pe Fiul pentru a ne elibera de sub stăpănirea păcatului și a lui Satana și pentru a ne face copiii și prietenii lui Dumnezeu. Isus a achitat pedeapsa noastră pe crucea Sa în locul nostru, satisfăcând cerințele dreptății divine prin vărsarea sângelui Său în jertfă, făcând, astfel, posibilă justificarea tuturor celor care cred în El.

Aceasta ne asigură o relație restaurată cu Dumnezeu care aduce iertare și pace, acceptare și acces și adoptare în familia lui Dumnezeu.

Din O singură credință – consensul evanghelic de J.I. Packer și Thomas C. Oden

 

Un strop de viață #830


Hristos promite iertarea de păcate: dar asta nu înseamnă nimic pentru cei care, necunoscând legea naturală, nu știu că au păcătuit. Cine ia medicamente dacă nu știe că este bolnav? Relativismul moral este dușmanul pe care trebuie să-l învingem înainte să ne ocupăm de Ateism.

C.S. Lewis, Letters

Un strop de viață #639


Există o carte care se numește „Taina momentului prezent”. Ideea acestei cărți este că Satan nu vrea ca tu să trăiești în prezent. Acesta este singurul loc în care te poți întâlni cu Dumnezeu, așa că Satan te trage înapoi în trecut, cu regretele tale. De asemenea, te trage spre viitor, făcându-te plin de teamă. Tu ai regrete din trecut, iar Satan nu te vrea în prezent. El vrea să trăiești în trecut, simțindu-te vinovat pentru ce ai făcut. De aceea trebuie să ne mărturisim păcatele și să ne pocăim, dar apoi să renunțăm la ele. În Psalmul 51, David își dă seama că tot ce are este tot ce a vrut Dumnezeu vreodată: sufletul său frânt, inima sa chinuită de remușcări. Tot ce avem de oferit este slăbiciunea noastră. Dar Dumnezeu o ia și o folosește. Pe toată!

Ai milă de mine, Dumnezeule, în bunătatea Ta! După îndurarea Ta cea mare, șterge fărădelegile mele! Spăla-mă cu desăvârșire de nelegiuirea mea și curăță-mă de pacatul meu! (Ps 51:1-2)

Michael Card, în If I Could Do It All Over Again, de Jon Gauger

Un strop de viață #637


Satan este un mincinos și este cel ce condamnă. Trebuie să îi spunem unde să plece, să se ducă unde-i este locul, pentru că Isus deja ne-a declarat iertați. Nicio putere de pe fața pământului nu ne-ar putea spune altceva. Uneori zic: „Doamne, sunt aici, tremurând rușinat. Cum am putut face una ca asta?”. Uneori, El îmi spune: „Crezi că M-ai surprins? Crezi că păcatul acesta nu e acoperit? Nu crezi ceea ce predici?”

Așa tratăm regretele noastre. Sunt multe lucruri pe care îmi doresc să le fi făcut altfel. Aș fi vrut să iubesc mai mult. Aș fi vrut să nu fiu atât de mânios. Aș fi vrut să fiu mai bun și mai milos. Dar totul este iertat. Totul este acoperit. Sunt înveșmântat în neprihănirea lui Hristos. Este o parte a naturii noastre să ne întoarcem în trecut și să simțim regrete, să tremurăm la gândul oamenilor pe care i-am rănit și lucrurilor pe care le-am făcut, însă de fiecare dată trebuie să ne amintim că Isus a spus: „S-a sfârșit!”. Iar când a spus „S-a sfârșit!”, chiar așa a fost!

Steve Brown, în ”If I Could Do It All Over Again” de Jon Gauger

Un strop de viață #389


Copilaşilor, nimeni să nu vă înşele! Cine trăieşte în neprihănire, este neprihănit, cum El însuşi este neprihănit. Cine păcătuieşte, este de la diavolul, căci diavolul păcătuieşte de la început. Fiul lui Dumnezeu S-a arătat ca să nimicească lucrările diavolului” (1 Ioan 3:7-8)

2. Nădejdea că eşecurile noastre vor fi iertate

Iată cea de-a doua implicaţie a dublului adevăr, acela că Hristos a venit să nimicească obiceiul nostru de a păcătui şi de a ne ierta păcatele. Şi această implicaţie este: noi progresăm în biruinţa asupra păcatului nostru când avem nădejdea că eşecurile noastre vor fi iertate. Dacă nu ai această nădejde că Dumnezeu îţi va ierta păcatele, când porneşti la luptă împotriva păcatului, renunţi repede.

Mulţi dintre voi vă gândiţi la nişte schimbări în noul an, pentru că aţi căzut într-un model de viaţă păcătos şi doriţi să ieşiţi din el. Doriţi noi moduri de îmbunătăţire a felului cum mâncaţi. Noi moduri de distracţie. Noi moduri de dăruire.  Noi modalităţi de relaţionare cu partenerul de viaţă. Noi modalităţi de  a avea timp de părtăşie cu familia. Noi modalităţi de somn şi exerciţiu fizic. Noi moduri de  a avea curaj în a mărturisi.  Dar te lupţi şi te întrebi dacă merită.  Ei bine, iată care este cel de-al doilea dar de Crăciun: Hristos nu a venit doar să nimicească lucrările diavolului – obiceiul nostru de a păcătui – El a venit şi pentru a fi un avocat al nostru când eşuăm în luptă.

Aveți grijă, însă! Nu schimbați harul Lui Dumnezeu în permisiune pentru a continua în păcat.

Luptaţi cu aceste modele păcătoase din viaţa voastră. Lăsați ca eșecurile să vă dea nădejdea de a continua lupta. Vă scriu acest lucru, ca să nu păcătuiţi, dar dacă păcătuiţi, aveţi un avocat, pe Isus Hristos.

John Piper, Good News of Great Joy