Devenind o prezență vindecătoare #5


Întrebați-vă dacă vreți să fiți vindecat.

Asta l-a întrebat Isus pe bolnavul care stătuse întins timp de treizeci și opt de ani (Ioan 5:6): Isus, când l-a văzut zăcând şi fiindcă ştia că este bolnav de multă vreme, i-a zis: „Vrei să te faci sănătos?”

Vreți într-adevăr să fiți vindecat, sau vreți doar să vorbiți despre problema dumneavoastră? Vreți să vă folosiți de ea ca să câștigați simpatia celorlalți? V-o doriți ca pe o cârjă ca să puteți șchiopăta?

Șchiopul i-a spus lui Isus: „Doamne, n-am pe nimeni să mă bage în scăldătoare. Până să mă duc eu, se pogoară altul înaintea mea”. Nu voia să scormonească în adâncul inimii sale pentru a descoperi dacă dorește într-adevăr să fie vindecat.

Trăim într-o vreme pe care unii o numesc „era iresponsabilității”, când fiecare vrea să învinovățească pe altcineva, în loc să-și asume responsabilitatea. Întrebă-te: „Doresc cu adevărat să fiu vindecat? Sunt dispus să-mi recunosc responsabilitatea în problema asta?”


Dr. Albert S. Rossi – Cum să devii o prezență vindecătoare

Devenind o prezență vindecătoare #4


Pacea inimii este atât scopul războiului duhovnicesc, cât și cel mai puternic mijloc de a dobândi biruința în el. Atunci când tulburările patimilor se strecoară în inimă, nu sări să ataci patima într-un efort de a o birui, ci coboară în inimă și străduiește-te să readuci liniștea acolo.

„Este mai bine să dobândești curăția inimii, decât să convertești popoare întregi de păgâni” – Sf. Isaac Sirul.


Dr. Albert S. Rossi – Cum să devii o prezență vindecătoare

Devenind o prezență vindecătoare #3


Credem că memoria noastră este un depozit de informație validă, statică, precum memoria unui calculator. Însă nu este așa.  Smerenia este un antidot pentru încrederea vanitoasă că mintea noastră poate raționa și reține amintirile întocmai. Fără Dumnezeu, nu am putea face nimic, nici nu ne-am putea aminti anumite lucruri așa cum trebuie. Conștientizarea tiparelor noastre de gândire și de memorie ne oferă o bază pentru rugăciunea continuă.

Vindecarea amintirilor începe cu acceptarea faptului că memoria este imperfectă și că se schimbă în timp. Dacă ne limităm la mecanismele noastre proprii – adică la conștiința și amintirile noastre – putem ușor să devenim posomorâți și deznădăjduiți. Devenim o prezență vindecătoare pentru ceilalți atunci când încercăm să îi ajutăm să vadă cum amintirile nu trebuie să îi controleze sau să îi paralizeze. Amintirile, la fel ca întreaga viață, pot fi încredințate lui Isus și transformate în bucuria Lui întru noi.


Dr. Albert S. Rossi – Cum să devii o prezență vindecătoare

Devenind o prezență vindecătoare #1


„Iubește pe Domnul Dumnezeul tău cu toată inima ta (…) și pe aproapele tău ca pe tine însuți” (Luca 10:27)

Modul în care interacționăm cu aproapele nostru, atât cel de lângă noi, cât și cel mai îndepărtat, este modul în care interacționăm cu Hristos, Dumnezeul Cel Viu. Suntem o prezență vindecătoare pentru alții atunci când le dăm putere și nădejde.

Iar dacă nu am grijă de mine mai întâi, nu am ce să le ofer celorlalți. Încep să am grijă de mine atunci când îmi concentrez atenția pe ființa mea: suflet, minte și trup. Îi îngădui lui Hristos să lucreze în mine atunci când mă străduiesc să dobândesc treptat o liniște interioară – ceea ce nu este o sarcină ușoară în mediul de astăzi.


Dr. Albert S. Rossi – Cum să devii o prezență vindecătoare

Seria „Devenind o prezență vindecătoare” – citate din cărți de consiliere creștină


La cine apelezi când ai o problemă? La un prieten, la un membru al familiei? La cineva din biserică? Sau, poate, tocmai în acest mediu te simți respins și judecat?
Multe biserici și-au neglijat rolurile de comunități terapeutice și de susținere. Și mulți dintre noi am fi ușurați dacă Dumnezeu ar fi încredințat sfințirea noastră în mâinile unor profesioniști pregătiți și plătiți – însă acesta pur și simplu nu este modelul biblic. Planul lui Dumnezeu este ca, prin lucrarea credincioasă a fiecărui membru, trupul să crească spre maturitatea deplină în Hristos.
În plus, atunci când se confruntă cu probleme sufletești și relaționale, este clar că oamenii apelează mult mai des, sau mai întâi, la prieteni și la familie – nu la profesioniști. Suntem noi dornici să-i ajutăm? Avem noi, oare, ochi să vedem problemele celor din jur? Suntem noi pregătiți să fim primii „consilieri”, neoficiali, la care apelează un prieten – și, cunoscând bine Cuvântul lui Dumnezeu, să fim gata să putem alina suferința, să confruntăm păcatul, și să ne susținem semenii pe calea sfințirii?

Seria „Devenind o prezență vindecătoare” – citate din cărți de consiliere creștină – este menită să ne aducă, în fiecare joi, un strop de înțelepciune în acest sens – mici sfaturi sau idei de la autori din domeniul consilierii creștine, precum Larry Crabb, Gary Collins, Paul David Tripp și alții, care să ne pună pe gânduri și să ne însuflețească să devenim sensibili, să folosim principiile corecte pentru a ne sprijini semenii și să fim reprezentanții firii omenești ai lui Hristos pe pământ, să fim prezența Lui vindecătoare pentru alții.

Poate că nu vom schimba lumea. Însă cu siguranță îi putem influența pe cei apropiați nouă și putem lăsa ceva semnificativ în urma noastră.