Devenind o prezență vindecătoare #40


Iertați-vă pe dumneavoastră înșivă.

Atât de mulți creștini spun: „Da, știu că Dumnezeu m-a iertat, dar eu nu mă pot ierta pe mine însumi” Această afirmație conține o contradicție în termeni. Cum poți crede că Dumnezeu te-a iertat și să nu te ierți pe tine însuți? Când Dumnezeu iartă, îngroapă păcatele în marea iertării și a uitării Sale. Nu aveți voie să răscoliți în ceva iertat și uitat de Dumnezeu.

Printr-un inexplicabil mister, omnisciența divină v-a uitat păcatele. Vă puteți ierta pe dumneavoastră înșivă.


Paul David Tripp, Instrumente în Mânile Răscumpărătorului

Devenind o prezență vindecătoare #39


Iertați-i pe toți cei implicați în problema dumneavoastră.

Recunoașterea responsabilității și iertarea celorlalți se presupun reciproc. Motivul pentru care unii nu pot ierta este că, dacă ar face-o, și-ar tăia craca de sub picioare și n-ar mai avea pe cine învinovăți. Recunoașterea responsabilității și iertarea sunt aproape una și aceeași acțiune: în unele cazuri, trebuie să faci cele două lucruri simultan. Isus a afirmat foarte limpede că vindecarea nu este posibilă în lipsa iertării autentice.


Paul David Tripp, Instrumente în Mâinile Răscumpărătorului

„Când ți s-a greșit. Cum să ajungi de la amărăciune la iertare”, de Erwin Lutzer


Ai fost respins? Au fost spuse minciuni despre tine? Cineva ți-a trădat încrederea sau și-a încălcat promisiunile?

Aceste cicatrice strigă după dreptate. Însă ce se întâmplă dacă dreptatea nu este posibilă pe acest pământ? Ce faci atunci?

Ei bine, astăzi vă propun răspunsul pe care îl oferă Erwin Lutzer la aceste frământări, din cartea sa Când ți s-a greșit. Cum să ajungi de la amărăciune la iertare. Continuă lectura „„Când ți s-a greșit. Cum să ajungi de la amărăciune la iertare”, de Erwin Lutzer”

Consensul evanghelic #33


Justificarea este actul de judecată prin har al lui Dumnezeu, prin care păcătosul este achitat pe deplin. Dumnezeu acordă iertare deplină pentru orice vină, eliberare de sub pedeapsa păcatelor comise și acceptare ca neprihănit nu pe baza meritelor sau eforturilor păcătosului, ci pe baza ispășirii lui Isus Cristos și a credinței păcătosului.

OMS International

Din O singură credință – consensul evanghelic de J.I. Packer și Thomas C. Oden

Un strop de viață #787


Iertarea are limitări. Nu poate face tot ce e nevoie pentru ca viața să meargă perfect. O astfel de putere Îi aparține doar lui Dumnezeu. Nu-l poate absolve pe vinovat de vină, nu poate șterge consecințele natural ale fărădelegii comise și nici nu îl poate reabilita pe făptaș în fața lui Dumnezeu și a societății. Dar iertarea are puterea de a anula consecințele răului în relația vinovat și victimă. Oamenii care iartă renunță la dreptul de a pedepsi și, în schimb, doresc binele celui care le-a greșit, fie că intră într-o nouă căsătorie după divorț, fie că pășesc într-o nouă viață după ispășirea unei sentințe în închisoare, fie că încep o nouă relație cu Dumnezeu. Iertarea speră ca vinovații să se bucure de o viață fericită, o viață plină de mila lui Dumnezeu.

Jerry Sittser, Har ascuns. Maturizarea sufletului care trece prin experienta pierderii