Un strop de viaţă #283


Semne de punctuaţie

Treci printr-o perioadă de schimbare în viaţa ta? Cum vrea Dumnezeu să vezi această schimbare? Gândeşte-te la viaţa ta ca la o poveste pe care o scrie Dumnezeu, câte o propoziţie odată. Această perioadă de schimbare este una dintre aceste propoziţii din povestea ta. Propoziţiile se scriu cu semne de punctuaţie şi fiecare semn de punctuaţie are o altă însemnătate. Dacă Dumnezeu ar pune un semn de punctuaţie în această perioadă de schimbare din viaţa ta, ce semn ar folosi?

Dumnezeu nu ar folosi un punct. Un punct ţi-ar da sentimentul că ai ajuns la final. Acest lucru te-ar putea duce la deznădejde şi descurajare. Viaţa ta nu s-a terminat doar pentru că treci printr-o schimbare, oricât de mare ar fi aceasta. Dumnezeu îţi promite un viitor şi o nădejde.

Dumnezeu nu ar folosi un semn de întrebare. Un semn de întrebare ţi-ar da un sentiment de nesiguranţă. Nesiguranţa ar fi uşa către îngrijorare. Dumnezeu nu vrea să te îngrijorezi cu privire la schimbarea prin care treci sau să te îngrijorezi cu privire la ce-ţi stă înainte. Dumnezeu a promis să aibă grijă de tine şi ţi-a spus să nu fi neliniştit cu privire la viaţa ta.

Roy Lessin, Meet Me in the Meadow

Un strop de viaţă #217


Crucea ne arată că putem privi în urmă şi putem fi mulţumitori; mormântul gol ne arată că ne putem uita înainte şi putem fi plini de speranţă.

Crucea ne umple de recunoştinţă; mormântul gol ne umple de speranţă.

Crucea înseamnă că El a murit pentru noi; mormântul gol înseamnă că El trăieşte pentru noi.

Crucea înseamnă că ce e vechi s-a dus; mormântul gol înseamnă că toate lucrurile au devenit noi.

Crucea este biruinţa milei; mormântul gol este biruinţa neprihănirii.

Mesajul crucii este „S-a isprăvit!“; mesajul mormântului gol este „Sunt viu în vecii vecilor“.

 

Roy Lessin, Meet Me in the Meadow

Un strop de viață #210


Isus a înviat din morţi pentru a frânge puterea morţii asupra oricui primeşte viaţa Lui. Isus a biruit moartea – fie că e vorba de sfârşitul vieţii sau de feluritele moduri în care înfruntăm moartea zilnic. În moartea visurilor noastre, a resurselor noastre financiare, a sănătăţii sau a relaţiilor. Isus poate să reînvie prin viaţa Lui orice aspect mort din noi. Aşadar, nu trebuie să ne simţim deznădăjduiţi.

Anne Graham Lotz, în Blessings of the Cross

Un strop de viaţă #207


Cele mai mari binecuvântări ale lui Dumnezeu vin deseori deghizate în dezastre. Cine se îndoieşte de acest lucru nu trebuie decât să urce dealul Calvarului. Concluzia generală a locuitorilor Ierusalimului în acea vineri a fost următoarea: s-a terminat cu Isus. Ce altă concluzie ar fi avut sens? Liderii religioşi L-au prins şi L-au predat. Roma a refuzat să-L salveze. Cei care Îl urmaseră s-au împrăştiat, cu coada între picioare. El a fost ţintuit de o cruce şi lăsat să moară, ceea ce s-a şi întâmplat. Ei L-au redus la tăcere, I-au pecetluit mormântul şi, cum ar fi spus orice preot care se respectă, Isus era istorie.

Trei ani de putere şi promisiuni se descompun într-un mormânt împrumutat. Caută pe cerul răstignirii o rază de speranţă şi nu o vei găsi. Aceasta este perspectiva ucenicilor, opinia prietenilor şi punctul de vedere al duşmanilor. Dar Dumnezeu nu este surprins. Totul se desfăşoară conform planului Său. Chiar şi în moarte – mai ales în moarte – Hristos este încă regele, rege peste propria Sa răstignire.

Max Lucado, în Blessings of the Cross

Un strop de viață #186


O poveste are un sens. Acolo unde există o poveste, există şi un Povestitor. Poveştile pot include şi tragedii, dar tragediile sunt personale; ele au un sens. Şi, prin urmare, acolo unde are loc o tragedie, există şi posibilitatea răscumpărării. Acolo unde există tragedie, există şi speranţă.

John Ortberg, O dragoste mai presus de rațiune