Nu ne prefacem în fața copiilor ca să le demonstrăm cât suntem de buni față de ei, spunându-le că nu ne-am fi așteptat să vorbească sau să acționeze în felul în care o fac. Nu, ne purtăm cu ei cu milă și bunătate. Le suntem alături cu inimi pline de răbdare și sărbătorim fiecare mărturisire și fiecare decizie bună pe care o iau.
A fi părinte înseamnă a fi o unealtă a harului în viața copiilor tăi.
Un părinte care arată milă este un părinte care are o inimă plină de tandrețe. Îndurarea te ajută să nu iei eșecurile copiilor tăi ca pe ceva personal, ci să privești spre luptele lor plin de compasiune. Mila presupune să ai răbdare cu copiii tăi. Să fii la fel de prompt în a-i încuraja ca și în a-i mustra. Să îi diciplinezi cu bunătate și să-i mustri cu blândețe. Să fii milos înseamnă să nu le arăți iritarea și furia ta. Mila te ajută să nu îi condamni pe copiii tăi potopindu-i cu un torent de cuvinte dure. […] Mila înseamnă să le arăți copiilor tăi dragoste chiar și atunci când nu o merită. Mila înseamnă să faci la nesfârșit aceleași lucruri pentru copii tăi, fără să le reproșezi acest lucru. Să refuzi să îți motivezi copiii rușinându-i și amenințându-i.
Paul David Tripp, Pentru părinți: 14 principii biblice care îți pot schimba radical familia
Etichetă: îndurare
Un strop de viaţă #602
De fiecare dată când sunt înglodat în imensitatea păcatului meu şi în natura mea păcătoasă, fiind descurajat aproape până în punctul înfrângerii, privesc în sus la infinita îndurare a lui Dumnezeu şi îmi dau seama cât sunt de mic. Diavolul poate că vrea să fiu contabil, însă Dumnezeu doreşte să fiu închinător şi să las cifrele în seama Lui.
A.W. Tozer, Umblarea mea zilnică
„Cunoaşterea Celui Preasfânt“ de A.W. Tozer
Cum crezi că este Dumnezeu? Este Dumnezeul pe care Îl cunoşti tu creat după chipul şi asemănarea ta sau este ceva mai mult? Ce putem cunoaşte despre Dumnezeu? Autorul Aiden Wilson Tozer ne răspunde la aceste întrebări şi la alte câteva în cartea sa intitulată Cunoaşterea Celui Preasfânt.
Mesajul acestei cărţi nu-şi trage rădăcinile din timpurile noastre, dar este adecvat lor şi cerut de o situaţie care există în Biserică de mai mulţi ani şi care se înrăutăţeşte constant. Mă refer la pierderea conceputului de maiestate din gândirea religioasă generală. Biserica a abandonat concepţia înaltă despre Dumnezeu pe care o avea cândva şi a înlocuit-o cu una atât de ieftină şi de lipsită de demnitate, încât aceasta a ajuns cu totul nevrednică de oamenii inteligenţi care vor să se închine cu adevărat, spune Tozer. Continuă lectura „„Cunoaşterea Celui Preasfânt“ de A.W. Tozer”
Un strop de viaţă #69
Dacă ne concentrăm doar asupra unor versete şi întâmplări izolate din Vechiul Testament, ajungem să Îl vedem pe Dumnezeu un tiran răzbunător. Chiar şi cele 10 porunci sunt zugrăvite adesea ca o listă de cerinţe impuse de o zeitate pretenţioasă. Mesajul eliberator, adesea pierdut astăzi, este că aceste porunci dovedesc lumii că El este un Dumnezeu al dragostei şi îndurării şi ne împiedică să dezlănţuim puteri distructive prin încălcarea lor, puteri care vor distruge relaţiile, caracterul, societatea noastră.
Cele zece porunci Îl reprezintă pe Dumnezeu spunând: „Vă iubesc şi v-am dovedit-o deja. Deci, aveţi încredere în Mine. Păstraţi aceste porunci deoarece nu numai că au sens pentru voi, ci constituie un mod de a demonstra şi de a reflecta lumii întregi cine sunt Eu – Dumnezeul dragostei şi al îndurării, nu al puterii arbitrare şi al răzbunării.”
Steve Chalke and Alan Mann, Mesajul pierdut al lui Isus
Un strop de viaţă #28
Nu e cu putinţă să fii „creştin din întâmplare“. Realitatea creştinismului trebuie să fie în mod covârşitor ori cea dintâi ori nimic. Aceasta sugerează un motiv pentru care creştinismul displace profund celor care se declară credincioşi doar cu numele sau necredincioşilor: viaţa lor nu conţine nimic care să ocupe în mod covârşitor locul dintâi, ci doar multe pendulări.
Sheldon Vanauken, Îndurare aspră
