Ce dulce a devenit deodată pentru mine să fiu eliberat de acele bucurii neroditoare pe care cândva mă temusem să nu le pierd! Tu le-ai îndepărtat de la mine, Tu, care eşti adevărata, suverana bucurie.
Sf. Augustin, citat în Când nu-L doresc pe Dumnezeu de John Piper
Când creştinii vor învăţa din nou să se roage, Dumnezeu va face iarăşi lucruri mari pe pământ. Este vremea să ne întoarcem la o viaţă de pocăinţă şi de sfinţenie, pentru ca Dumnezeu să ne asculte. Este vremea să ne întoarcem la o viaţă de rugăciune şi atunci copiii lui Dumnezeu vor câştiga iarăşi biruinţa.
Liviu Olah în Amintiri cu sfinţi vol.4 de Daniel Brânzei
Folosind rugăciunea în locul altor mijloace directe, Dumnezeu alege încă o dată să acţioneze în lume într-un fel care ne lasă cea mai mare libertate de mişcare. Dumnezeu aşteaptă să fie rugat, făcând, într-un mod de neînţeles, ca activitatea Lui pe pământ să fie împletită cu a noastră.
Nu cumva această alegere face ca Împărăţia sau „voia lui Dumnezeu“ să înainteze mai încet pe pământ? Ba da, în acelaşi fel în care părinţii încetinesc pasul când copilul încă mic învaţă să umble. Scopul lor e să pregătească pe altcineva pentru ziua de mâine, nu pe ei înşişi.
Philip Yancey, Rugăciunea. Are ea puterea de a schimba ceva?
Ştiinţa – cantitate de informaţii acumulate
Pricepere – abilitatea de a pune în practică informaţiile acumulate
Înţelepciune – folosirea abilităţii de a pune în practică numai spre bine, după un cod moral bine stabilit
Opusul lui „ştiinţă“ nu este „prostie“, ci ignoranţă (acesta este şi sensul cuvântului care s-a tradus „prost“ în varianta românească a cărţii Proverbelor).
Opusul lui „priceput“ este neîndemânatic sau, şi mai simplu, „ne-priceput“ sau „prost“ (în sensul că toate îi ies prost – vezi Proverbe 9:4; 30:2).
Opusul lui „înţelept“, nu este „prost“, ci „ne-bun“, adică geniu-rău, om de ştiinţă, foarte priceput, care alege însă să-şi folosească abilităţile pentru împlinirea unor planuri „rele“ (vezi Proverbe 10:23; 19:1; 24:9).
În contextul Bibliei, o băbuţă analfabetă de la ţară care I se închină râvnitoare lui Dumnezeu este mai înţeleaptă decât un academician ateu. Fără Dumnezeu, omul nu poate fi decât un animal educat, un hârciog care hârţogăreşte prin ambalaje de hârtie.
Daniel Brânzei, Amintiri cu sfinţi vol.4
Cât de bine ne-ar fi nouă dacă toţi oamenii ar muri în spitale de lux, printre doctori care mint, asistente care mint, prieteni care mint, aşa cum i-am şi învăţat, promiţându-le viaţă lungă muribunzilor, încurajând credinţa că boala scuză orice moft şi chiar, asta dacă angajaţii noştri îşi fac treaba cum trebuie, înlăturând definitiv posibilitatea prezenţei unui preot, care n-ar face decât să-i dezvăluie bolnavului adevărata situaţie în care se află! Gândeşte-te cât de dezastruoasă e pentru noi prezenţa morţii în mintea fiecăruia pe timp de război. Pierdem astfel una dintre cele mai bune arme ale noastre: complicitatea mulţumită cu viaţa.
Într-un război, nici măcar un om nu mai poate crede că are să trăiască veşnic.
Diavolul Sfredelin către nepotul său Amărel, în „Sfaturile unui diavol bătrân către unul mai tânăr” de C.S. Lewis
CARTEA E O VIAȚĂ 