Un strop de viaţă #568


Dacă vrem să avem părtăşie cu Dumnezeu şi comuniune cu El, trebuie să fim ca El, aşa cum este Isus. Trebuie să ne pocăim de egoismul care ne încleştează inima, de îngăduinţa de sine care domneşte în viaţa noastră şi să le mărturisim lui Dumnezeu ca păcat. Odată ce acest reziduu spiritual e scos din inima noastră, soarele prezenţei lui Dumnezeu va pătrunde şi va străluci adânc în ea.

A.W. Tozer, Umblarea mea zilnică

Un strop de viață #567


Singura atitudine care ne este recomandată ca ”ispravnici” angajați la stăpân este să spunem în fiecare dimineață: ”Doamne, iată care sunt planurile mele pentru azi. Te rog să te simți însă liber să le modifici pe oricare dintre ele.

Daniel Brânzei, „Amintiri cu sfinți. Vol. 1Amintiri cu sfinți. Vol. 1

Un strop de viaţă #566


Ajungi să ai viaţa din belşug, viaţa pe care ţi-o doreşti de fapt, atunci când trăieşti după forma Crucii. Cruciform. Sacrificându-te.

Şi poţi să spui tot ce vrei tu despre dragoste şi sacrificiu şi alegerea unei vieţi care să spună adevărul – adevărul tău despre dragoste nu este întregul adevăr dacă nu arată ca jertfa Crucii.

Singura formă pe care o poate lua bucuria adevărată este cea de cruce.

 Ann Voskamp, „1 key way of great relationships, great lives, great countries [Pt #1: What We All Need Right Now]“

Un strop de viață #565


Biserica este locul unde veghem unii asupra altora, disciplinăm cu dragoste și căutăm întotdeauna recuperarea celui greșit. O biserică fără disciplină este o biserică fără dragoste, căreia nu-i pasă de ceilalți, ca o casă fără părinți, ca un orfelinat lăsat la voia întâmplării. Biserica nu este doar locul în care Dumnezeu ne-a așezat ”unul lângă altul”, ci mai ales al celui în care Dumnezeu ne-a așezat „unul pentru altul”, așa ca din interacțiunea noastră să se facă voia Lui și să se vadă înțelepciunea Lui.

Daniel Brânzei, „Amintiri cu sfinți. Vol. 4

Un strop de viaţă #564


În esenţă, sfinţenia înseamnă a fi pus deoparte pentru slujba lui Dumnezeu.

Conformat în toate lucrurile voii lui Dumnezeu.

Te provoc să-ţi faci un grafic al tuturor activităţilor tale din săptămâna asta. Câte ore – sau, poate, măcar minute – ai spune că au fost puse deoparte exclusiv pentru Dumnezeu şi lucrarea Lui:

  • timp petrecut citind, studiind şi meditând asupra Cuvântului lui Dumnezeu
  • timp petrecut comunicând cu Dumnezeu în rugăciune
  • timp petrecut gândindu-te în mod activ la Dumnezeu

Acest exerciţiu s-ar putea să te facă să te simţi inconfortabil (pe mine mă face!). Adevărul este că…

  • Sfinţenia cere timp.
  • Sfinţenia cere tăcerea sufletului.
  • Sfinţenia cere disciplină.

Aşa că mulţi dintre noi nici nu mai încearcă. În schimb, ne căutăm smartphone-urile, tabletele, e-Reader-ele şi ne amuzăm până la distragere. Bogaţi în jucării şi tehnologie, suntem – mulţi dintre noi – săraci în sfinţenie.

Dar, după cum spune Scriptura, „Fără sfinţire, nimeni nu va vedea pe Domnul.“ (Evrei 12:14)

Jon Gauger, Holiness–On Hard Times