Părinții Bisericii #24 – Augustin


În cele 24 de săptămâni de până acum, am aflat frânturi din viața unor mari Părinți ai Bisericii. I-am descoperit pe cei care erau în viață în perioada Apostolilor și chiar au fost ucenici ai Evanghelistului Ioan, apoi pe primii teologi, apologeți și filozofi creștini, pe cei care și-au desfășurat activitatea sub persecuție și de cele mai multe ori și-au sfârșit-o prin martiriu, apoi pe cei care au văzut zorii creștinismului ca religie oficială a Imperiului. Când au apărut ereziile, i-am văzut pe cei care au stat în calea lor, marii apărători ai credinței, participanți la cele mai importante concilii ecumenice. Am descoperit atât figuri marcante care au jucat rol și în viața politică și socială, pe lângă cea bisericească, cât și părinți care s-au retras într-o viață ascetică sau în mănăstiri, pentru a păstra acolo credința cea dreaptă atunci când creștinismul maselor devenea prea diluat. Evident, lista nu este exhaustivă, iar informațiile prezentate atât de pe scurt sunt doar un grăunte de nisip pe o plajă întinsă. Însă sper că v-am stârnit interesul de a descoperi tot mai mult din această „plajă”, pentru că merită!

Părinții Bisericii ne învață cum să abordăm cultura în care trăim, cum să discernem ce e bun din ea și în special cum să intrăm în dialog cu ea. Ne învață cum să cunoaștem și să apărăm credința cea adevărată, și le suntem profund recunoscători pentru lupta pe care au dus-o pentru a păstra integritatea doctrinei și practicilor creștine. Ei ne sunt model de viețuire atât în vremuri de persecuție, cât și în perioade de pace. De la ei învățăm că a fi un bun cărturar merge mână în mână cu a avea grijă de cei defavorizați și bolnavi. Și mai presus de toate, că Isus Hristos merită urmat până la moarte, iar fascinația pentru lucrarea Sa mântuitoare, creația Sa, merită o dedicare de o viață.

Pentru ultimul articol din serie, l-am ales pe nimeni altul decât Fericitul Augustin.

Continuă lectura „Părinții Bisericii #24 – Augustin”

#SCRIPTUM20 – „Zece mii de motive” de Matt Redman și Craig Borlase


În 2021, librăria și editura Scriptum împlinește 20 de ani de activitate, și 25 de ani de existență ca firmă. Dat fiind faptul că și noi am prezentat în emisiunile CARTEA E O VIAȚĂ și aici pe blog o mulțime de cărți ale editurii, sărbătorim și noi împreună cu Scriptum! Iar pentru această ocazie specială, vă readucem în atenție cărțile editurii pe care le-am prezentat de-a lungul timpului. Sperăm ca ideile din aceste cărți să vă fie și vouă de folos așa cum ne-au fost și nouă. Dacă nu le-ați citit încă, acum este momentul! Dacă le-ați citit deja și vă reamintiți cu drag de ele, puteți să le faceți cadou cuiva care să experimenteze mai departe bucuria unei cărți bune.

Le puteți face o vizită celor de la Scriptum aici. De asemenea, nu uitați de giveaway-urile lor lunare. Puteți descoperi cadoul din luna iulie și regulamentul aici.


Binecuvântează, suflete, pe Domnul/ Înalță-I Numele sfânt/ Cântă ca niciodată înainte, suflete al meu/ Voi înălța Numele Tău cel sfânt!

Soarele răsare/Vine o nouă zi/ E momentul să-Ți cânt din nou/ Orice s-ar întâmpla și orice mi-ar sta înainte/ Fie ca eu să fiu găsit cântând când vine seara

Ești bogat în dragoste și încet la mânie/ Numele Tău e mare și inima Ta e bună/ Pentru bunătatea Ta voi continua să cânt/ până când inima mea va găsi 10.000 de motive. Acestea sunt primele versuri ale melodiei 10,000 Reasons, scrisă și interpretată de Matt Redman.

Astăzi vă invităm să aflați cum a fost scris acest cântec și cum i-a susținut el pe mulți oameni în clipe de mare durere, totul din cartea Zece mii de motive – mărturii pline de credință, speranță și recunoștință de Matt Redman și Craig Borlase.

Continuă lectura „#SCRIPTUM20 – „Zece mii de motive” de Matt Redman și Craig Borlase”

Devenind o prezență vindecătoare #23


Trecutul este ceea ce este. Nu putem să îl schimbăm. Cineva a spus că pocăința înseamnă să renunți în totalitate la nădejdea de a fi avut un trecut mai bun. Dar nu trebuie să avem o atitudine autojustificatoare spunând că tot ceea ce am făcut a fost potrivit, corect, și că nu puteam face nimic mai bun. Tot ce putem face acum este să ne rugăm să primim mila lui Dumnezeu și să lăsăm deoparte trecutul.


Gary Collins, Sprijinitorul semenilor. Un psiholog creștin te învață cum să-ți ajuți prietenii, familia și colegii

Cărți cu dor de ducă #23 – Cu rucsacul printre nori


Cu siguranță dorul de ducă o caracterizează pe autoarea cărții de astăzi. Născută la Iași, Desirée Halaseh a călătorit prin India, Togo, Iordania, Indonezia, Thailanda, Turcia, China, Hong Kong și Cuba. Este corespondent National Geographic Traveler și călător mereu în căutarea libertății individuale autentice.

În cartea sa, „Spațiul dintre nori. Cu rucsacul prin India”, Desirée ne poartă de-a lungul și de-a latul Indiei, și chiar pe insulele Golfului Bengal.

Iată ce scrie ea însăși în prefața cărții: „Conservarea asta maniacală a sinelui mi-a adus nu de puține ori mari prejudicii. Și mai ales m-a ținut departe de esența lucrurilor, a oamenilor și a locurilor pe care le vedeam. India este ceea ce are ea chef să fie, indiferent dacă-ți place sau nu, un ținut al contrastelor, al neașteptatului, al revelației pe cale să se întâmple. Dar las-o să se desfășoare.

Continuă lectura „Cărți cu dor de ducă #23 – Cu rucsacul printre nori”

Părinții Bisericii #23 – Ioan Damaschinul


Sf. Ioan Damaschinul este considerat ultimul părinte bisericesc. S-a născut la Damasc (Siria), în jurul anului 675, ca fiu al lui Sarjun (Serghie) ibn-Mansur, un înalt dregător la curtea califului musulman Abd-el-Malek din Damasc, unde se stabilise din 661 califatul mahomedan. Serghie mai avea și rolul de reprezentant al creștinilor în fața califului. Pentru educația lui Ioan și a fratelui său adoptiv Cosma cel Tânăr, Serghie a răscumpărat de pe piața robilor pe călugărul Cosma. Acesta era foarte bine pregătit, nu numai în domeniul teologiei, ci și al filozofiei și științelor. Pe baza educației primite, a studiilor sale și a viețuirii într-un mediu care îi permitea să analizeze atât creștinismul cât și islamismul. De aceea, Ioan Damaschinul a fost primul teolog creştin care şi-a asumat o confruntare serioasă şi informată cu – şi în cele din urmă o respingere a – ceea ce reprezintă Islamul.

Unele expresii ale lucrărilor sale și unele titluri ale manuscriselor ne permit să presupunem că a fost şi profesor în adevăratul înţeles al cuvântului. Ioan posedă calităţile unui profesor: „claritatea, preciziunea termenilor, dragostea de distincţii şi argumentare, obiceiul de a recurge la comparaţiile cele mai simple pentru a face să se înţeleagă doctrinele cele mai înalte”, după cum consemnează Martin Jugie în „La vie de saint Jean Damascen”, 1924.

Continuă lectura „Părinții Bisericii #23 – Ioan Damaschinul”