Alege astăzi: să încurajezi, nu să critici; să zâmbeşti, nu să te încrunţi; să ierţi, nu să ai resentimente; să iubeşti, nu să urăşti; să aduci laude, nu să stai îmbufnat; să ai relaţii, nu să fii izolat; să renunţi, nu să te agăţi de ceva; să oferi har, nu să te plângi; să creşti, nu să stagnezi; să dansezi, nu să boceşti; să-ţi hrăneşti sufletul, nu să-l înfometezi; frumuseţea, nu urâţenia; slujirea, nu egocentrismul; viaţa, nu moartea.
Jane Rubietta, Finding Life
Îl vedem cel mai clar pe Dumnezeu atunci când Îl vedem în lumina crucii. Crucea este nebunia lui Dumnezeu care este mai înţeleaptă decât puterea lumii. Prin cruce, Dumnezeu Îşi revelează umilinţa şi disponibilitatea de a sluji. La cruce Îl vedem pe Dumnezeu în zdrenţele Lui.
Pentru că slava lui Dumnezeu este reprezentată de zdrenţele lui Dumnezeu. Cel mai slăvit aspect al fiinţei Lui este că a luat asupra Lui zdrenţele noastre înainte să renunţe la noi. Dumnezeu a devenit ca noi – a devenit unul dintre noi – şi noi i-am văzut slava.
John Ortberg, O dragoste mai presus de rațiune
Iată câteva indicii prin care să-ţi dai seama dacă ceva are valoare eternă:
Leslie Ludy, Purposeful Femininity – Living in Light of Eternity
Rostul hainelor nu este să-i facă pe oameni să se gândească la ce se află sub ele. Hainele sunt menite să atragă atenţia asupra a ceea ce nu este sub ele: mâini pline de milă care îi slujesc pe alţii în numele lui Hristos, picioare frumoase care duc Evanghelia acolo unde este nevoie de ea şi strălucirea unei feţe care a văzut slava lui Isus.
John Piper, This Mommentary Marriage
Oamenii pot fi comparaţi cu stelele. Dacă eu sau tu am avea de ales (şi, de fapt, avem de ales), mi-ar plăcea să fim oameni care se aseamănă cu Steaua Polară. Sigur, poate că nu suntem la fel de strălucitori sau la fel de interesanţi ca alţii. Dar, ca şi Steaua Polară, noi trebuie să slujim unui scop mai înalt. Atunci când oamenii au nevoie de noi, trebuie să fim acolo pentru ei, arătându-le Calea. În vreme ce lumea se învârte cu o viteză uimitoare, este nevoie de noi să rămânem în acelaşi loc. Suntem mai puţin strălucitori, e-adevărat, dar suntem neclintiţi.
Isus a fost Steaua Polară pentru noi. Nimic din înfăţişarea Lui nu strălucea, după cum spune Isaia. În vremea Lui erau stele mesianice mult mai orbitoare care s-au aprins, dar care s-au stins repede. Dar Isus a rămas întotdeauna neclintit, înrădăcinat în acelaşi loc din Univers. El ne cheamă mereu să-L privim pentru a ne regăsi Calea.
Michael Card, Urme pe nisip
CARTEA E O VIAȚĂ 