Un strop de viață #796


Cheia pentru a ne ține strâns lipiți de sentimentul nostru de bucurie – sentimentul profund de împlinire, mulțumire și plăcere – când se întâmplă lucruri oribile, este să recunoaștem următorul lucru: bucuria plină de Dumnezeu nu înseamnă absența tristeții sau a răului. Mai degrabă, înseamnă să te agăți de adevărul bunătății Sale suverane în ciuda a ceea ce se întâmplă în noi sau în jurul nostru.

Biblia exprimă acest lucru foarte clar: a fi bucuros și a fi trist nu se exclud reciproc.

Lisa Harper, The Sacrament of Happy via in a world where horrible things happen, where does happiness fit

Un strop de viață #704


Nicio femeie sau bărbat nu ne poate îndeplini toate nevoile emoționale. Dacă ne așteptăm ca o prietenă anume să ne satisfacă toate nevoile, sau chiar și numai câteva dintre ele, suntem sortite dezamăgirii. Există în noi un gol pe care doar Isus îl poate umple.

Am descoperit că atunci când mă simt golită și încerc să mă agăț cu disperare de prietenele mele ca să umple golul, sfârșesc prin a fi și mai golită ca înainte. În momentele acelea în care nu mă simt așa de bine, prietenia pare să treacă pe lângă mine. Cu cât mă agăț mai tare de ele, cu atât prieteniile adevărate devin mai ambigue. Totuși, dacă mă duc la Isus și petrec timp în prezența Lui, El mă umple! Goliciunea se transformă în reumplere, înfrângerea în energizare, distrugerea în restaurare și slăbiciunea în reîntinerire. În loc să fiu o persoană care doar ia și suge însăși viața din relațiile ei, devin o persoană care dăruiește, care toarnă în viețile altora. Atunci am sentimentul că prieteniile mele sunt abundente.

Sharon Jaynes, Cele 5 visuri ale oricărei femei… și modul în care Dumnezeu vrea să le împlinească

Un strop de viață #166


Evanghelia nu ar fi vestea bună dacă nu ar arăta gloria lui Cristos pe care noi s-o vedem şi să ne delectăm în ea. Gloria lui Cristos este cea care ne împlineşte sufletele în mod deplin. Noi suntem creaţi pentru Cristos, iar Cristos a murit ca să înlăture orice obstacol care ne împiedică să vedem şi să râvnim comoara cea mai satisfăcătoare din univers – şi anume Cristos, care este chipul lui Dumnezeu.

John Piper, Dumnezeu e Evanghelia 

„Când nu-L doresc pe Dumnezeu“ de John Piper


Astăzi vă propun o carte scrisă de cunoscutul pastor, scriitor şi vorbitor american, John Piper. De fapt, cred că este cea mai cunoscută carte a lui, care se numeşte Când nu-L doresc pe Dumnezeu – cum să lupt pentru bucurie.

Nu este o carte pe care să o citeşti într-o seară, ci este una asupra căreia trebuie să stai să meditezi în tihnă, capitol cu capitol. Şi totuşi, în mod paradoxal, pe măsură ce o citeşti va deveni din ce în ce mai captivantă şi mai greu de lăsat din mână. Cred că este un lucru specific cărţilor lui John Piper – deseori este nevoie să reiei o frază ca să înţelegi ce a vrut să spună. În acelaşi timp, nu te poţi opri din citit, pentru că autorul ştie cum să-şi dozeze ideile în fiecare capitol, astfel încât să anticipeze capitolul următor şi să te facă să doreşti să treci la el de cum l-ai încheiat pe cel anterior. Continuă lectura „„Când nu-L doresc pe Dumnezeu“ de John Piper”

Un strop de viaţă #26


Cel mai bun argument în favoarea creştinismului sunt creştinii: bucuria lor, siguranţa lor, sentimentul de împlinire. Pe de altă parte, însă, cel mai puternic argument împotriva creştinismului sunt tot creştinii: când sunt posomorâţi şi lipsiţi de bucurie, când afişează un aer de sfinţenie şi se împăunează cu o evlavie de suprafaţă, când sunt încuiaţi şi tiranici, ei bine, atunci creştinismul e definitiv îngropat.

Sheldon Vanauken, Îndurare aspră