Un strop de viață #640


Doamne, fă din mine un instrument al păcii tale.

Acolo unde este ură, ajută-mă să aduc dragoste.

Unde este greșeală, iertare. Unde este neînțelegere, împăcare.

Unde este îndoială, credință.

Unde este disperare, speranță.

Unde este tristețe, bucurie.

Unde este întuneric, lumina Ta.

Dacă dăm, suntem îmbogățiți.

Dacă uităm de noi înșine, găsim pace.

Dacă iertăm, primim iertare.

Dacă murim, primim învierea veșnică.

Dă-ne pace, Doamne.

Sf. Francis din Assisi, Classic Quotation Collection

O carte pe lună în 2017


Așa cum v-am obișnuit, la început de an vă propun o listă de 12 cărți pe care vi le recomand din ce am citit în anul precedent. Pentru lista de anul acesta vă mărturisesc că mi-a fost cam greu să aleg 12 titluri, nu pentru că nu aș fi citit destule cărți dintre care să aleg, ci pentru că nu am citit atâtea cărți demne de recomandat. Așadar, fiți convinși că ceea ce am ales până la urmă sunt cărți una și una. Continuă lectura „O carte pe lună în 2017”

Un strop de viaţă #614


Dragostea este cu adevărat dragoste atunci când iubeşti ce este de neiubit.

Iertarea este cu adevărat iertare atunci când ierţi ce este de neiertat.

Credinţa este cu adevărat credinţă atunci când crezi incredibilul.

Ann Voskamp, how to sing your part in the world’s broken-hearted hallelujah

Un strop de viaţă #566


Ajungi să ai viaţa din belşug, viaţa pe care ţi-o doreşti de fapt, atunci când trăieşti după forma Crucii. Cruciform. Sacrificându-te.

Şi poţi să spui tot ce vrei tu despre dragoste şi sacrificiu şi alegerea unei vieţi care să spună adevărul – adevărul tău despre dragoste nu este întregul adevăr dacă nu arată ca jertfa Crucii.

Singura formă pe care o poate lua bucuria adevărată este cea de cruce.

 Ann Voskamp, „1 key way of great relationships, great lives, great countries [Pt #1: What We All Need Right Now]“

Un strop de viaţă #560


Dragostea necesită libertate. Trebuie să fie o alegere. Şi cu cât mai mare este posibilitatea dragostei, cu atât mai mare este şi posibilitatea răului. […]

Tindem să devenim ceea ce decidem. Cu cât mai mult alegem să facem ceva, cu atât mai mult devenim acel ceva. Suntem cu toţii în proces de solidificare a identităţii noastre prin deciziile pe care le luăm. Cu fiecare decizie pe care o luăm, căpătăm avânt în direcţia deciziei respective. […]

Cu cât alegem mai mult un lucru, cu atât ne vine mai greu să alegem altfel, până când, în cele din urmă, ajungem să ne împietrim – să rămânem imobilizaţi – în decizia noastră.

Dr. Gregory A. Boyd şi Edward K. Boyd, Scrisori de la un sceptic