Un strop de viață #909


Acesta este motivul pentru care doresc atât de mult să mă maturizez în credință. Nu mă tem că imaturitatea mea mă va împiedica să intru în Cer. Destinul meu este asigurat datorită lucrării complete a lui Cristos. Însă imaturitatea mea va împiedica lucrarea lui Dumnezeu prin mine. Da, este adevărat faptul că El poate lucra în ciuda defectelor și a slăbiciunilor mele, dar lucrarea Lui prin mine va fi cu atât mai eficientă cu cât eu renunț la obiceiurile mele vechi și la modul meu vechi de relaționare cu oamenii. Cu toate că cei imaturi merg și ei spre Cer, nu au ocazia să vadă vieți schimbate în mod radical.

Gary Thomas, Credința adevărată

Un strop de viață #878


Din punct de vedere biblic, așteptarea nu înseamnă să te aștepți la ce este mai rău, să te îngrijorezi, să fii agitat, să pretinzi anumite lucruri sau să preiei controlul. Nu înseamnă nici să aștepți fără să faci ceva. Așteptarea este o acțiune susținută de a te concentra asupra lui Dumnezeu prin rugăciune și cu încredere. A aștepta înseamnă „Taci înaintea Domnului și nădăjduiește în El, nu te mânia…” (Ps. 37:7)

Max Lucado, Poți să treci și peste asta

Un strop de viață #469


A fi credincios nu e a te mişca teleghidat în limitele unei dogme şi ale unei legislaţii imediate, ci a evolua liber în cadrul unui proiect, asumat fără constrângerea unei prezenţe autoritare. Accepţi că nu ai acces direct la sensul lucrurilor, la înţelesul binelui şi al răului, la sursa lumii create. Dar aştepţi. Dumnezeu, este astfel, absenţa care de vine prezentă prin aşteptarea ta.

Andrei Pleșu, Parabolele lui Iisus. Adevărul ca poveste

Un strop de viaţă #323


Dumnezeu nu ne răspunde întotdeauna la rugăciuni în momentul în care le facem. Se poate ca planul Său să fie să ne răspundă, dar nu întotdeauna în intervalul de timp la care ne gândim noi. De asemenea, Dumnezeu nu împlineşte întotdeauna ceea ce ne spune în momentul în care ne descoperă acest lucru. De ce întârzie Dumnezeu câteodată şi ce vrea El să învăţăm în timp ce aşteptăm?

Cartea Evrei ne dezvăluie o descoperire extraordinară cu privire la această întrebare: Dorim însă ca fiecare din voi să arate aceeaşi râvnă, ca să păstreze până la sfârşit o deplină nădejde, aşa încât să nu vă leneviţi, ci să călcaţi pe urmele celor ce, prin credinţă şi răbdare, moştenesc făgăduinţele (Evrei 6:11-12).

Aici, parafrazând, se află răspunsul lui Dumnezeu la întrebarea cu privire la aşteptare. În perioade de aşteptare vreau ca tu să înveţi să stai neclintit şi atent la ceea ce-ţi spun. Vreau să dezvolţi o speranţă care te va ajuta să înaintezi în voia Mea până la sfârşitul călătoriei tale. Mai presus de toate, vreau să alături credinţei tale beneficiul răbdării, care îţi va permite să aştepţi fără să te plângi, cu o disponibilitate calmă de a primi ceea ce am pentru tine, la momentul care se potriveşte perfect cu planul Meu pentru viaţa ta.

Roy Lessin, Meet Me in the Meadow

 

Un strop de viaţă #55


Oare cei care spun „ Iată aici sau iată acolo semnele venirii Sale” (Matei 24:23) consideră că sunt mai şireţi decât El şi că pot pândi apropierea Lui? Isus le spune să vegheze ca să nu-i găsească neglijându-şi lucrul, iar ei se uită încoace şi încolo şi veghează ca nu cumva să reuşească să vină ca un hoţ. Ascultarea este cheia vieţii!” (George MacDonald)

Doctrina despre A Doua Venire nu-şi atinge scopul, în ce ne priveşte, dacă nu ne face să pricepem că, pentru fiecare moment din fiecare an al vieţii noastre, este relevantă în egală măsură întrebarea: „Ce-am face dacă acest prezent ar fi ultima noapte a lumii?”

C.S.Lewis, în eseul „Ultima noapte a lumii” din Ferigi şi elefanţi şi alte eseuri despre creştinism