Arta are capacitatea de a provoca prezumțiile prestabilite cu privire la ce credem, de a opera în spărtura dintre Biserică și lume și de a aborda subiecte spirituale profunde.
Biserica trebuie să fie implicată în arte și chiar să îi susțină pe cei din afara ei, tocmai pentru că Dumnezeu și-a revărsat harul Său peste întreaga creație și fiecare artist, conștient sau nu, ia parte la „geamătul” Duhului.
Continuă lectura „Refracții #3 – Despre artă”Experimentăm o fărâmă de veșnicie când permitem minții noastre să răspundă în totalitate simțurilor noastre, să extragă ceva din realitatea eternității pe care Dumnezeu ne-o dezvăluie prin creativitate. Asta voia să spună și poetul din secolul XVIII, William Blake, când scria: „Să vezi o lume într-un grăunte de nisip,/ Și cerul într-o floare sălbatică,/ Să ții infinitul în palma mâinii tale,/ Și eternitatea într-o oră.” Pentru a „vedea o lume într-un grăunte de nisip”, trebuie să ne oprim ca să fim atenți la detaliile vieții, să ne lăsăm ochii să cutreiere prin crăpăturile pământului de dedesubt, să observe umbrele, dar și lumina, poate să vadă chiar și modul în care lumina se refractă în rămășițele fragmentate ale nisipurilor. Iar astfel de abilități de observare trebuie cultivate ca pe o formă de disciplină, chiar și în ritmul tumultos al vieților noastre.
Continuă lectura „Refracții #2 – Arta, o fărâmă de veșnicie”„Ferice de cei împăciuitori, căci ei vor fi chemați fii ai lui Dumnezeu.” (Matei 5:9). Cuvântul grecesc pentru împăciuitori este eirenepoios, care poate fi interpretat ca „poeți ai păcii”, sugerând faptul că pacea este un lucru ce poate fi meșteșugit sau făcut. Trebuie să căutăm căi prin care să fim nu doar „păstrători ai păcii”, ci „făcători de pace” implicați. În această definiție, pacea (sau evreiescul „shalom”) nu înseamnă doar absența războiului, ci propășirea vieților noastre, în care Dumnezeu se folosește de creativitatea noastră ca de un vehicul prin care să creeze lumea care ar trebui să fie. Arta, și orice expresie creativă a umanității, mediază în vremuri de conflict și deseori este legată inexplicabil de războaie și conflicte.
Trebuie să fim dispuși să fim frânți noi înșine în cioburi prismatice de către Maestrul Artist, Dumnezeu, astfel încât lumina lui Hristos să poată fi refractată în noi.
Refracții este o serie de citate din cartea Refractions de Makoto Fujimura, o invitație la călătorie în lumea credinței, artei și culturii.
Deși am început luna iunie în forță cu Bookfest și cărți noi, pe parcursul ei ritmul mi-a scăzut și nu am apucat să termin tot ce îmi doream. Am reușit însă să citesc în tihnă o carte pe care vrem să o pregătim pentru sezonul din toamnă al emisiunii CARTEA E O VIAȚĂ, am citit multe cărți în franceză, dar și câteva noutăți foarte frumoase în română, în total 30 de cărți. Iată care au fost!
Continuă lectura „Ce am citit în iunie 2022”Acest articol face parte din seria Cum să crești un cititor.
Folosindu-ne din nou de Manualul lecturii cu voce tare creat de Jim Trelease și completat de Cyndi Giorgis și de cartea The Read-Aloud Family de Sarah Mackenzie, dar și de exemple din propria mea experiență, astăzi vom vedea care sunt primele cărți pe care să li le oferim bebelușilor și cele pe care să li le citim cu voce tare copiilor până în 3 ani.
Continuă lectura „CCC #4 – Etapele lecturii cu voce tare – Cărțile sunt delicioase (0-3 ani)”
CARTEA E O VIAȚĂ 