Sunt absolventă a Facultăţii de Biotehnologii, din ianuarie 2015 lucrez într-o multinațională şi am fost voluntar la „Radio Vocea Evangheliei“ din 2011 până în 2020. Prima mea colaborare cu RVE a fost reprezentată chiar de primul episod al emisiunii „Cartea e o viaţă“. Pentru mine, emisiunea și blogul sunt modalitățile de a folosi una dintre pasiunile mele, lectura, în folosul altor cititori interesaţi. Autorii care m-au influențat cel mai mult și continuă să mă inspire sunt J.R.R. Tolkien și C.S. Lewis.
În 2019 am absolvit un curs de consiliere creștină, lucru care s-a reflectat în genul de cărți pe care le-am citit și care mă pasionează. Am abordat de asemenea un subiect mai puțin discutat în mediul românesc, cel al bolilor psihice, privit dintr-o perspectivă creștină, iar rezultatele studiului meu le puteți găsi pe blogul https://intunericulnuvabirui.wordpress.com/.
Mă puteți găsi și pe Goodreads pentru a vedea ce mai citesc: https://www.goodreads.com/user/show/51556502-yeranouhi
Sfânta Synkletike a spus: „Să fim înțelepți ca șerpii și simpli ca porumbeii, să fim atenți la cursele și la mișcările gândurilor. Căci [Isus] a spus „Fiți ca șarpele” (Matei 10:16) ca să nu uităm de înșelăciunile și de meșteșugurile diavolului. Cel asemenea pe cel asemenea lui degrabă îl cunoaște. Iar cel simplu ca porumbeii dă la iveală curăția faptei.
Apoftegmele Părinților pustiei este o serie dedicată perioadei Postului Paștelui, în care ne propunem să descoperim spusele Părinților pustiei pe baza volumului Apoftegmele Părinților deșertului. Versiunea coptă sahidică sau Patericul copt, ediţie critică, studiu introductiv, note, revizie finală, concordanţă de Ștefan Colceriu.
Astăzi avem înaintea noastră un model pentru ceea ce se cheamă a fi purtător al Tradiției creștine – teolog biblic contemplativ, filosof de formație aristotelică, mistic înscris în marea tradiție neoplatonică a lui Grigorie al Nyssei și al lui Dionisie Areopagitul, monah aspru, vârf de lance între luptătorii Bisericii, martir al hristologiei. „Nu se amestecă nicăieri, însă este întotdeauna pregătit să intervină. Coagulează spiritele în modul cel mai natural în jurul posturii sale echilibrate. Răspunde, cu o dragoste care se păstrează în afara sferei patimilor, tuturor invidiilor și defăimărilor.*” Este vorba despre Maxim Mărturisitorul.
Pentru a-l situa în timp, în special raportându-ne la Părinții Bisericii deja prezentați, ne aflăm la patru sute de ani după Origen și la aproape trei sute de ani după marii Capadocieni (Vasile, Grigorie Teologul, Grigorie de Nyssa), Ioan Gură de Aur și Ieronim, și nu cu mult mai puțini după Augustin. Perioada de aur a definirii învățăturii trinitare și a celei hristologice își cunoscuse apusul odată cu ținerea celor două sinoade, de la Efes (431) și Calcedon (451). În jurul anului 500 apare anonimul care se recomandă drept (pseudo-) Dionisie Areopagitul. La sfârșitul acestei epoci se naște Maxim Mărturisitorul.
În acest moment, în care popoarele Răsăritului și Apusului încă aveau o istorie comună și erau angajate într-o luptă comună, a avut uriașe consecințe faptul că a existat un om care, aparținănd în aceeași măsură tuturor părților și dăruind în egală măsură tuturor, i-a însumat într-o anumită măsură pe toți și a contopit diferitele grupuri și metode de gândire – iar aceasta nu superficial, ci, pe cât a fost posibil, în profunzime și organic, scria Hans von Schubert despre Maxim, în Geschichte Der Christlichen Kirche Im Frühmittelalter(Istoria Bisericii Creștine în Evul Mediu timpuriu)
Apa* Hyperichios a spus: „Izbăvește-l de păcate pe aproapele tău din toată puterea ta, fără mustrare, căci Dumnezeu nu-i respinge pe cei pe care tu-i întorci la El. Nu lăsa să sălășluiască în inima ta vreun cuvânt rău și viclean împotriva fratelui tău, ca să poți spune: „Iartă-ne nouă precum și noi iertăm greșiților noștri (Matei 6:12)
*„Apa” = transliterare din coptă a cuvântului „avva”, „părinte, tată”.
Apoftegmele Părinților pustiei este o serie dedicată perioadei Postului Paștelui, în care ne propunem să descoperim spusele Părinților pustiei pe baza volumului Apoftegmele Părinților deșertului. Versiunea coptă sahidică sau Patericul copt, ediţie critică, studiu introductiv, note, revizie finală, concordanţă de Ștefan Colceriu.
Un bătrân a zis: „Să nu-ți lași inima să vorbească împotriva fratelui tău așa; „Am mai multă trezvie* decât el.” Nici așa: „Mă nevoiesc mai mult decât el.” Nici așa: „Am mai multă minte decât el.” Ci supune-te duhului sărăciei pentru Hristos, dobândește dragostea nefățarnică, ca să nu dai frâu liber mândriei duhului care se află în tine. Căci scris este: „Cel care stă să ia aminte să nu cadă” (Col 4:6)
*Trezvia (gr. nepsis) este o stare sufletească de trezie, de veghe (comparată cu starea pe care o are omul când nu doarme, starea de priveghere), o stare de atenție și de luare aminte a minții la mișcările sufletului și ale gândurilor.
Apoftegmele Părinților pustiei este o serie dedicată perioadei Postului Paștelui, în care ne propunem să descoperim spusele Părinților pustiei pe baza volumului Apoftegmele Părinților deșertului. Versiunea coptă sahidică sau Patericul copt, ediţie critică, studiu introductiv, note, revizie finală, concordanţă de Ștefan Colceriu.
Un bătrân a zis: „Dacă îți vine vreun gând care-ți stârnește mândria, cercetează-ți gândurile dacă ai păzit poruncile, dacă ți-ai iubit vrăjmașii, dacă te-ai bucurat de slava lor, dacă te-ai întristat de lipsurile lor, dacă te-ai făcut pe tine însuți un slujitor mai netrebnic și mai păcătos decât oricine. Aceasta ca să nu ai vreun gând de mărire, cum că ai fi făcut bine vreun lucru: pentru că știi că gândul acesta nimicește orice.
Apoftegmele Părinților pustiei este o serie dedicată perioadei Postului Paștelui, în care ne propunem să descoperim spusele Părinților pustiei pe baza volumului Apoftegmele Părinților deșertului. Versiunea coptă sahidică sau Patericul copt, ediţie critică, studiu introductiv, note, revizie finală, concordanţă de Ștefan Colceriu.
CARTEA E O VIAȚĂ 